Dansul si neuroplasticitatea

Dansul si neuroplasticitatea

Celor cărora le place să danseze trebuie să afle că ei își fac o lume mai bună. Dansul este mai mult decât o activitate plăcută pe care o experimentezi cu prietenii sau iubitul. Este cel care are capacitatea de a îmbunătăți funcțiile creierului.

Iată ce se întâmplă în creier când dansăm:

Stimulează neuroplasticitatea

Neuroplasticitatea este capacitatea creierului de a se schimba sub influența învățării. Un studiu condus de Colegiul de Medicină „Albert Eistein” din New York City, realizat pe o perioadă de 21 de ani, a vizat persoanele de până în 75 de ani și peste. Cercetătorii au măsurat acuitatea mentală de îmbătrânire prin monitorizarea ratelor de demență.

Scopul studiului a fost de a afla dacă orice activitate fizică sau cognitivă de agrement are efect asupra acuității mentale. Studiul a arătat că unele activități cognitive influențează acuitatea mentală, dar aproape niciuna fizică. Singura excepție a fost dansul în mod frecvent, care reduce riscul de a dezvolta demență cu 76 %.

„Persoanele care dansează în mod regulat au o mai mare rezervă cognitivă și o complexitate crescută a sinapselor neuronale”, a explicat neurologul dr. Robert Katzman. Pașii de dans reduc riscul de a dezvolta demență, îmbunătățind calitățile neuronale. În acest fel creierul lucrează continuu, lucru care ajută neuroplasticitatea.

Sporește inteligența

Relația stimul-răspuns este automată. În cazul în care răspunsul nostru la o anumită situație este automat, atunci este în general acceptat că inteligența este implicată. Când creierul evaluează diferite răspunsuri rezonabile și alege în mod deliberat un răspuns, procesul este considerat a fi inteligent. Jean Piaget a afirmat că inteligența este ceea ce folosim atunci când nu știm ce să facem.

Esența inteligenței este luarea de decizii. Pentru a îmbunătăți acuitatea mentală, cel mai bine este să ne implicăm într-o activitate care necesită fracțiune de secundă, procesul de luare a deciziilor rapide. Dansul este un exemplu de activitate rapidă, care necesită luarea în ritm rapid a deciziilor. Este nevoie de răspunsuri  instantanee la întrebări: Când trebuie să schimbi poziția corpului? Cum să reacționezi la mișcările partenerului? Dansul este un mod excelent de a menține și spori inteligența.

Încetinește îmbătrânirea și sporește memoria

Dr. Katzman crede că sinapsele noastre neuronale sunt cele mai complexe. El spune că trebuie să facem tot ce putem pentru a crea noi căi neuronale, iar dansul este o modalitate foarte bună.

Pe măsură ce îmbătrânim, celulele creierului mor și sinapsele devin mai slabe. Numele persoanelor devin mai greu de reținut pentru că există doar o singură cale neuronală, care ne conduce la aceste informații stocate.

În cazul în care lucrezi la a învăța lucruri noi, cum este dansul, se poate lucra pe construirea de rute mentale diferite și pe mai multe căi. Așa că, dacă o cale se pierde cu înaintarea în vârstă, ai o cale alternativă pe care o poți folosi pentru a avea acces la informațiile și amintirile stocate.

Concluzia este că dansul este o modalitate foarte bună de a menține și îmbunătăți multe dintre funcțiile creierului. Dansul poate crește conectivitatea neuronală deoarece integrează mai multe funcții ale creierului dintr-o dată: rațional, muzical, kinestezic și emoțional. Această conectivitatea neuronală crescută aduce beneficii asupra creierului atunci când înaintezi în vârstă. Așa că, dansează cât mai des.

Te invitam in zile de duminica la BioNet Clud sa experimentam impreuna dansul spontan! Inscrierile se fac la telefon: 0725873459.

 

Neuroplasticitatea ne poate ajuta sa descoperim fericirea

Neuroplasticitatea ne poate ajuta sa descoperim fericirea

Cea mai controversata si studiata tema din psihologie este, la acest moment, neuroplasticitatea. Aceasta face referire la abilitatea creierului de a se restructura dupa o perioada de training.

 Mai exact, neuroplasticitatea este cea care ne ajuta sa evoluam si sa ne autodezvoltam. Daca intelegem ca schimbarea este posibila, nu ne vom mai gandi daca este sau nu posibil sa obtinem ceva, ci ne vom gandi la cum putem proceda pentru a obtine ceea ce dorim.

Aristotel spunea ca “Suntem ceea ce facem in mod repetat. Excelenta, prin urmare, nu este un act, ci o obisnuinta.”

Pentru a intelege mai bine cum functioneaza neuroplasticitatea trebuie sa stii ca, daca studiezi creierul unui violonist cu ajutorul unei analize de tip RMN, vei constatata ca o mare parte a creierului se dedica imbunatatirii abilitatilor degetelor. Schimbarea ce a avut loc la nivelul mental este in stransa legatura cu timpul si calitatea antrenamentelor sale. Abilitatea creierului de a se adapta este mai puternica decat ai crede.

Atunci cand neuronii se activeaza in acelasi timp ca reactie la un anumit stimul se conecteaza intre ei, creind o conexiune puternica. Asadar, cu cat practici mai mult un lucru, conexiunile se intarasesc, devenind mai puternice pe zi ce trece. Reciproca este si ea valabila: daca te opresti brusc si vrei sa scapi de un obicei, conexiunile se slabesc si iti va fi din ce in ce mai greu sa faci din nou lucrul cu pricina.

Pana in anii ‘90, cercetatorii erau de parere ca al nostru creier se formeaza in totalitate in copilarie si ca nu il putem schimba la maturitate. Studiile de cercetare de la acest moment contrazic insa aceste teorii, demonstrand ca, pe intreaga perioada a vietii, creierul poate fi modelat si remodelat.

In Budismul tibetan, conceptul de neuroplasticitate exista de mult mai mult timp decat in stiinta. Acesta poarta denumirea de “le-su-rung-wa” si inseamna maleabilitate. Asta inseamna ca o experienta repetata are capacitatea de a-ti modifica creierul. Asadar, nu ar trebui sa ne surprinda ca studiile au demonstrat ca meditatia are capacitatea de a modela creierul. Daca folosesti aceasta informatie asa cum trebuie poti obtine o multime de lucruri la care nici nu visai. Ti-ai dorit intotdeauna sa fii mai mai pozitiva, mai calma si mai cerebrala? Cu putin efort si cu ajutorul neuroplasticitatii, este mai usor decat te asteptai.

Schimbarile de aceasta natura de la nivelul creierului se realizeaza intr-un timp foarte scurt. Studiile recente au demonstrat ca in numai 7 zile in  care faci un anumit lucru in mod constant, creierul tau il percepe ca pe un obicei. Drept urmare, schimbarile au loc intr-un mod natural si rapid insa dispar la fel de repede.

Descoperirea neuroplasticitatii este benefica pentru noi toti intrucat demonstreaza ca oamenii de orice varsta pot invata lucruri noi si isi pot crea in neincetat obiceiuri. Intrucat stim deja ca nu ne nastem fericiti ci devenim, neuroplasticitatea ne poate ajuta sa descoperim fericirea.

ANTRENEAZA-ȚI CREIERUL!

Te asteptam la Ateliere de Vedere Intuitiva pentru COPII si ADULTI!

 

Detalii despre curs si inscrierile pentru copii: https://vedereintuitiva.ro/ateliere-vedere-intuitiva-pentru-copii

 

 

 

 

 

Detalii despre curs si inscrierile pentru adulti: https://vedereintuitiva.ro/ateliere-vedere-intuitiva-pentru-adulti/

 

 

 

 

Cum poate meditatia regulata sa-ti creasca afacerea?

Cum poate meditatia regulata sa-ti creasca afacerea?

Cum poate meditatia regulata sa-ti creasca afacerea?

Indiferent de tipul meditaţiei exersate, de scopul ei sau de durata acesteia, a te concentra pe o imagine sau un subiect are efecte profunde asupra creierului, efecte care au fost demonstrate şi explicate ştiinţific.

După o şedinţă de meditaţie de numai două minute, toate regiunile din creier au de câştigat. Lobul frontal, responsabil cu planificarea, emoţiile şi conştienţa de sine, se relaxează şi aproape că se „închide”. Lobul parietal, care procesează informaţiile senzoriale şi orientarea în spaţiu şi timp, îşi încetineşte activitatea. Iar talamusul, responsabil cu atenţia faţă de semnalele din jur, îşi reduce capacitatea de a procesa informaţiile.

În ceea ce priveşte beneficiile, meditaţia regulată are o serie de avantaje care implică memoria, creativitatea şi compasiunea.

În primul rând, meditaţia ajută la o mai bună capacitate de concentrare, chiar şi după ce terminăm exerciţiul în sine. Apoi, meditaţia ajută la scăderea nivelului de anxietate. Aceasta se întâmplă deoarece meditaţia reuşeşte să slăbească legăturile neuronale, ceea ce poate părea ceva rău, dar nu este. Concret, slăbirea legăturilor neuronale ne ajută să ne detaşăm emoţional de ceea ce ni se întâmplă şi să reacţionăm raţional la evenimentele din jur.

Un al treilea beneficiu este o capacitate creativă crescută. Astfel, persoanele care obişnuiesc să mediteze au o capacitate crescută de a găsi soluţii la o problemă propusă, după cum au descoperit cercetătorii de la Universitatea Leiden din Olanda.

În plus, meditaţia îmbunătăţeşte empatia şi compasiunea. Într-un experiment, subiecţilor li s-au arătat fotografii cu persoane considerate „bune” (pozitive), „rele” (negative) sau „neutre”. Cei care obişnuiau să mediteze au fost capabili să reducă reacţiile negative faţă de cei reprezentaţi în fotografiile cu personaje negative. Un alt studiu, realizat în 2008, a evidenţiat că persoanele care meditează reacţionează mai repede faţă de persoanele care suferă şi intervin pentru a alina suferinţa.

În plus, meditaţia a fost legată şi de o cantitate mai mare de materie cenuşie în hipocampus şi regiunile frontale din creier. Mai multă materie cenuşie înseamnă stabilitate emoţională şi sentimente pozitive. Acest aspect conduce şi la îmbătrânirea mai lentă a creierului şi apariţia mai târziu sau mai rar a afecţiunilor neurologice asociate cu înaintarea în vârstă.

Un al şaselea beneficiu al meditaţiei este o memorie mai bună. Mai exact, cei care sunt obişnuiţi să mediteze îşi exercită mai des abilitatea de a ignora toate activităţile care distrag atenţia şi, în consecinţă, să îşi amintească mai repede ceea ce este necesar.

În cele din urmă, meditaţia determină un nivel scăzut de stres şi, prin urmare, o capacitate crescută de a lucra eficient în situaţii stresante. Un studiu din 2012 a dat o sarcină stresantă de îndeplinit în decurs de opt săptămâni unui număr de manageri. Prima categorie era alcătuită din manageri care au fost încurajaţi să mediteze, a doua era alcătuită din manageri care primiseră substanţe care să-i ajute să se relaxeze, iar ultima categorie de manageri nu primiseră nimic pentru a se relaxa. La testul final, grupul care a meditat a înregistrat cel mai scăzut nivel de stres dintre toate cele trei grupuri.

Mai jos va propun sa vedeti doua imagini: campul informational (sau aura) inainte si dupa meditatie.

aura1

Pentru detalii si programare la GDV diagnosticare: Tel: 0725873459 Svetlana Lungu

sursa: internet

Ce este psihosomatica?

Ce este psihosomatica?

 

CE ESTE PSIHOSOMATICA?

hipnozapsihosomaticaTermenul „psihosomatica” vine din greaca psyche – sufletul + soma – corp şi este folosit pentru a se referi la boala fizică, provocată de anumite cauze psihologice. Potrivit statisticilor de la 42 până la 60% din totalul pacienţilor, care vizitează cabinetele medicilor somatici, se referă la grupul psihosomatic. Principiul de bază, în cadrul unor astfel de cazuri constă în indivizibilitatea  laturei fizice şi a laturei mentale. Chiar şi Platon a declarat: „În cazul în care întregul se simte rău, partea sa componentă nu poate fi sănătoasă.” Organismul reacţionează la experienţa emoţională: se comprimă,  şi expune blocuri.

     Bolile  psihosomatice sunt de obicei rezultate a două motive: а) reacţia la stres, şi b) conflict între motive. Simptomul este întotdeauna un paradox: pe de o parte este o modalitate de a satisface nevoia, pe de altă parte – o oportunitate de a o bloca. Boala poate fi privită ca o metaforă: ce vrea să-i spună omului simptomul lui? Care sunt beneficiile obţinute din boala? Adesea, simptomul este un beneficiul pentru pacient în atingerea anumitor scopuri, care de obicei sunt inconştiente.

     Bolile psihosomatice de bază sunt: astm bronşic, hipertensiune arterială, stenocardie, ulcer duodenal, colita ulcerativă, dermatită atopică, diabet, psoriazis, diferite tulburări sexuale, precum şi tulburările ciclului menstrual la femei, şi altele. A fost constatat faptul că apariţia acestor boli a fost influenţată puternic de caracteristicile personale. Astfel, boli coronariene se dezvoltă de cele mai multe ori la persoane ambiţioase, determinate şi intolerante, iar ulcerul – la persoane timide, iritabile, cu un sentiment sporit de datorie. 

     Există părere că durerea psihologică „se transformă” în afecţiunile fizice, care sunt, în general, mai bine tolerate decât realizarea înfrângerii sale în căutarea demnităţii personale, valorii propriei personalităţi. Este mult mai uşor să spui că ai un ulcer decât să accepţi că eşti o persoană nerealizată. 90-95% din toate afecţiunile fizice sunt cauzate de motive psihologice. Chiar şi astfel de boli „obiective” ca infecţii virale sau bacteriene sunt asociate cu starea psihologică a omului. Stres şi frustrare scad imunitatea şi rezistenţa, deschid uşile infecţiei.

   psihosomatica  În psihologie, boala psihosomatica este o boală a organelor interne sau a sistemelor întregului organism, care apare din cauza impactului factorilor emoţionale şi mentale. Bolile psihosomatice sunt de natură psihogenă. În viaţa de zi cu zi, ne-am deprins să spunem că astfel de afecţiuni au  apărut în baza „tulburărilor nervoase”.


În primul rând, fiecare dintre boli psihosomatice apare sub influenţa factorilor psihologici (reacţia puternică emoţională, stres, traume, nevroză, etc.). Aceste efecte pot fi cât de lungă durată sau cornice, atât şi de scurtă durată. Nu este importantă durata de influenţă a unui factor asupra  persoanei, dar ce impact are acest factor. 

     În al doilea rând, cât lansarea bolii, atât şi avansarea, agravarea sau repetarea bolii se asociază cu factorul  mintal sau o situaţie stresantă.

     În al treilea rând, unele dintre boli depind de sexul bolnavului şi de gradul maturizării sale sexuale.

     În al patrulea rând, de regulă, bolile psihosomatice se deosebesc prin dezvoltare în faze şi agravare sezonieră.

     În terminologia psihologică de stres şi adaptare, bolile psihosomatice sunt o încălcare directă a mecanismelor adaptive ale organismului.

    43525655 Să ne referim  la bazele anatomice şi fiziologice ale organismului. Corpul nostru şi creierul comunică prin intermediul sistemului nervos vegetativ, astfel primele apar reacţiile non-specifice de adaptare, ca răspuns la factorii psihogeni. Aceste reacţii pot include: vărsături, salivaţie excesivă, urinare frecventă, diaree, febră, spasme ale inimii, creşterea tensiunii arteriale, palpitaţii cardiace. Dar, în cazul expunerii prelungite sau condiţiilor speciale pentru om, reacţiile nespecifice se înlocuiesc cu deteriorarea organelor şi a sistemelor corpului.


Referitor la întrebarea despre principiu, conform căruia are loc selectarea organului care va fi lezat, există două răspunsuri. În primul rând, sunt lezate organismele care au o predispoziţie genetică. În al doilea rând, există teorii, conform cărora diferitele organe sunt legate cu anumite zone ale vieţii noastre.

     Răspândirea şi dezvoltarea rapidă a medicinii psihosomatice a avut loc la începutul secolului XX. Atunci au fost înregistrate milioane de cazuri pacienţi „funcţionali”, plângeri somatice, care nu au fost confirmate de cercetare obiective, iar tratamentul cu  medicamente ortodoxale a fost ineficient. Astfel, este imposibil să vorbim separat despre psihic şi somatic în medicină: „Nu poate fi medicină psihică, care să se refere numai la psihic, şi medicină somatică, care se referă numai la corp, şi medicină psihosomatică, care se referă, în unele cazuri, şi la una şi la alta. Există doar un singur fel de medicină, care este psihosomatică în întregime „(E. Bern).

     Ce să facem? – Mă puteţi întreba. Deci, am stabilit că omul este un sistem indivizibil,  unde emoţiile, gândurile şi sentimentele noastre influenţează învelişul corporal, creând blocuri musculare şi energetice, ducând astfel la boli. Prin schimbarea gândurilor, emoţiilor şi sentimentelor, precum şi acţionând asupra organismului prin tehnici diferite (cum ar fi masaj, terapie integrativa minte – corp, etc.), ne întoarcem în lumea noastră interioară, regăsim armonie, fericire, sanatate şi longevitate!

gdv-vamera

Pentru consiliere psihospirituala si GDV dagnosticare, te invit sa ma contactezi telefonic:0725873459.

Detalii despre Metoda GDV sunt aici: https://vedereintuitiva.ro/diagnosticare/

Cu drag, Svetlana Lungu

GHID PENTRU O VIATA FERICITA

GHID PENTRU O VIATA FERICITA

 

    
                                                                                                                                                                                       

Albert Ellis ne ofera urmatoarele sfaturi pentru o viata rationala si fericita (Daniel David – Tratat de psihoterapii):

     1. Urmeaza ,”dialogul rationalitatii’” si evita ,”dialogul irationalitatii”;

     2. Asimileaza ,”nucleul sanatatii” si renunta la ,”nucleul nebuniei”;

     3. Sa doresti si sa faci tot ceea ce depinde de tine pentru ca lucrurile sa se intample asa cum vrei tu, dar in acelasi timp sa tii minte ca nu scrie nicaieri ca lucrurile trebuie cu necesitate sa se intample asa cum vrei tu;

     4. Nu uita ca ar fi de dorit ca toti ceilalti sa te trateze corect, dar asta nu inseamna ca si trebuie cu necesitate sa o faca;

     5. Nu uita ca ar fi de dorit sa reusesti in tot ceea ce faci, dar asta nu inseamna ca si trebuie cu necesitate sa reusesti;

     6. Nu uita ca ar fi de dorit ca viata sa fie usoara si dreapta, dar asta nu inseamna ca si trebuie cu necesitate sa fie asa;

     7. Nu uita ca daca lucrurile nu se intampla asa cum ti-ai dorit, asta nu inseamna ca esti fara valoare ca om, ci doar ca ai avut un comportament mai putin performant, care, probabil, poate fi imbunatatit;

     8. Nu uita ca daca lucrurile nu se intampla asa cum ti-ai dorit, asta nu inseamna ca este o catastrofa (cel mai rau lucru care ti se poate intampla), ci este doar un lucru neplacut (poate chiar extrem de neplacut), fara ca asta sa insemne totusi ca este cel mai rau lucru care ti se poate intampla si ca nu te mai poti bucura de viata;

     9. Nu uita ca daca lucrurile nu se intampla asa cum ti-ai dorit, poti tolera asta si poti merge mai departe bucurandu-te de viata, desi este mai greu la inceput;

     10. Nu uita ca este placut sa ai aprobarea si dragostea celorlalti  si fa tot ceea ce este omeneste posibil sa le obtii, dar aminteste-ti ca si fara ele te poti accepta ca fiinta umana care are dreptul sa se bucure de viata;

     11. Nu uita ca este de preferat sa faci lucrurile perfect, dar este omeneste sa gresesti.

     12. Nu uita ca oamenii reactioneaza asa cum doresc ei, nu cum doresti tu, si aminteste-ti ca si ei, ca si tine, nu sunt perfecti.