Despre dorinta de a-i indrepta pe ceilalti

Despre dorinta de a-i indrepta pe ceilalti

Ori de cate ori ma gandesc ca cineva (inclusiv eu insumi) are nevoie sa fie indreptat, incep sa gandesc din perspectiva lipsei. Si nimic nu se indreapta printr-o mentalitate a lipsei…E un adevarat paradox. Daca eu gandesc ca ceva trebuie indreptat, indreptarea devine imposibila.

Daca eu imi dau seama ca nu poate fi reparat, atunci nu este stricat. Cheia in aceasta propozitie este cuvantul “eu”. Ceea ce gandesc eu, determina drama sau absenta dramei. Deoarece noi vrem ca lucrurile sa fie perfecte, intotdeauna incercam sa ne schimbam experienta.Una din cele mai insemnate practici ale Mintii Christice este acceptarea. Cati insa dintre noi gasesc ca e usor sa accepte viata asa cum se petrece, asa cum se dezvaluie?

Cei mai multi dintre noi incearca sa practice acceptarea, dar ne dam seama ca nu reusim decat sa gasim, constant, nod in papura experientei noastre. Atunci cand realizam acest lucru, putem alege intre a ne pedepsi sau a accepta faptul ca suntem cusurgii. Daca ne pedepsim, nu vom reusi decat sa subliniem si mai mult neputinta noastra de a accepta. Acest lucru poate deveni un cerc vicios, in care continuu ne consideram neadecvati. Asa ca trebuie sa invatam sa fim constienti de ceea ce se intampla, fara sa judecam.

Atunci cand traim starea de pace nu avem nevoie sa indreptam ceva sau pe cineva, orice ar fi. Daca ceva trebuie sa se schimbe, schimbarea se va produce de la sine. Nu trebuie fortata. Nu are nevoie de manipulare.

 […] Ne purtam de parca am fi in batalie, cu singura deosebire ca ea are loc in mintea noastra. […]

A asculta fara reactie

Uneori incercam sa-i indreptam pe altii in moduri mult mai subtile. Cand prietenii nostrii ne vorbesc, aparent ii ascultam, dar adesea o facem prin propriile noastre filtre. In mintea noastra suntem sau nu de acord cu ei si plasam ce spun in contextul convingerilor noastre. De cele mai multe ori cand prietenii ne fac confidente, noi credem ca ei ne adreseaza invitatia de a le analiza situatia si da sfaturi. Una din cheile practicii Mintii Christice e sa asculti fara prejudecati. Daca oamenii cer o replica, le spunem ca noi credem ca intelegem ceea ce spun, ca i-am auzit cu adevarat, neconditionat.

Atunci cand dam sfaturi ne implicam in problemele lor. Normal ar fi sa ne dam seama ca avem deja destule provocari in propria viata, ca sa mai avem nevoie sa ne asumam si problemele lor. In plus, noi nu putem intelege contextul vietii altei persoane. Nici macar acele solutii care au fost bune pentru noi nu se potrivesc neaparat si pentru altii. Atunci cand incercam sa indreptam sau sa dam sfaturi nu suntem nici binevoitori si nici generosi. Mai degraba ii atacam. Daca vrem sa fim amabili trebuie sa-i acceptam asa cum sunt si sa incetam sa le schimbam viata.

Nu suntem in stare sa oferim opinii sau solutii, dar putem sa-i lasam sa stie ca i-am auzit si ca raspunsurile se afla deja in ei, asa cum sunt deja in noi toti. Atunci cand avem increderea ca ceilalti vor gasi propriile raspunsuri, ii tratam ca pe niste egali spirituali…

Nu pretindem ca stim ceva ce ei nu stiu. Nu dorim ca ei sa ajunga sa depinda de noi. Noi le acordam oamenilor respect si libertate. Avem credinta ca adevarul din ei le va ilumina calea. Aceasta este iubirea in actiune!

Ingrijindu-ne de noi insine la toate nivelele, fizic, emotional, mental si spiritual, suntem capabili sa raspundem celorlalti in modul cel mai rabdator, afectuos si plin de compasiune posibil.

Poate ca, pentru unii dintre noi, este o revelatie sa afle ca noi nu suntem aici sa-i salvam pe altii de durerea lor, ci doar ca sa o depasim pe a noastra.

Aceasta este si principala noastra raspundere in prezenta intrupare.

Chiar si atunci cand ne unim viata cu viata altei persoane,aceasta raspundere ramane a noastra.” Paul Ferrini – Intoarcerea in Gradina

Esti pregatit sa fii NEfericit?

Esti pregatit sa fii NEfericit?

   Cateodata, dupa ce fac o recomandare clientilor mei in legatura cu stilul lor de viata, aud o “scuza”: nu sunt pregatit(a)… Ii intreb: nu esti pregatit(a) pentru ce? Cand crezi ca vei fi pregatit(a)?

Ma credeti ca nimeni nu avea nici un raspuns la aceste intrebari? De ce? Pentru ca nu sunt sinceri cu ei, pentru ca nu vor sa iasa din zona de confort, pentru ca e mai simplu sa te ascunzi dupa aceasta fraza, decat sa faci un efort si sa iesi din acest cerc vicios.

Atitudinea de victima e un “avantaj” care te va conduce catre o boala, depresie, frustrare, etc. Stiai asta?

Fii sincer si vorbeste cu tine! Pentru ce NU esti pregatit(a)??? Pentru a fi fericit(a)? Pentru a iesi din starea interioara proasta? Pentru a face ceva nou, putrnic si surprinzator? Pentru a schimba ceva in bine? Pentru a TRAI cu adevarat aceasta viata, care se va termina odata!?. Apropo, stii cumva si in ce moment?

De ce iti gasesti scuze pentru a nu fi fericit(a) chiar acum? E o perioada grea, e criza, te-a parasit X-ulescu și atatea alte motive care nu sunt decat efectele unor ganduri toxice, stari de apatie, tristete, nepasare si amanari. Gandurile tale, atitudinea, starile tale nepotrivite te-au adus in situatia actuala.

Crezi ca daca la 40-50-60 de ani (nu mai conteaza varsta) nu ai invatat sa te simti fericit, va veni ceva sau cineva sa te faca fericit? Cine ti-a spus ca fericirea inseamna numai bucurie? N-ai auzit ca orice lucru in aceasta viata are doua fatete? Doar ca tu alegi pe care din aceste doua sa te focuzezi, dupa ce le-ai acceptat, bineinteles!

Schimba fraza “nu ma simt pregatit(a) cu “aleg sa fiu…” si fii sincer. Aleg sa fiu nefericit, trist, bolnav… Nu??? Stiu ce o sa-mi raspunzi:). Vreau sa fiu fericit si implinit!

Tine minte ca viata nu este despre VREAU sau NU VREAU. Viata este despre ALEGERE! Alegerea ne-a fost data de Sus, este Darul Divin! Iti apartine! Folosete-l!

Daca vrei cu adevarat sa schimbi ceva din situatia ta actuala, fa asta ACUM!  Fa asta pentru cea mai importanta persoana din viata ta – pentru TINE! FII FERICIT!

Svetlana Lungu

07.10.2018

www.vedereintuitiva.ro

Cum cresti un copil inteligent emotional

Cum cresti un copil inteligent emotional

 

Inteligenta emotionala reprezinta capacitatea de a constientiza propriile emotii si de a le recunoaste pe cele ale altor persoane, precum si a le utiliza in mod adecvat in raport cu noi insine si cei din jur (Daniel Goleman). Psihologul John Gottman, in cartea sa, “Cum cresti un copil inteligent emotional” spune ca atunci cand iti ajuti copilul sa inteleaga si sa faca fata unor emotii precum furia, frustrarea sau confuzia, ii dezvolti implicit inteligenta emotionala.

Expertii spun ca primii ani din viata sunt esentiali pentru acest proces, deoarece tocmai atunci apare intreg arsenal de emotii cu care se confrunta copilul pentru prima data. Bineinteles, familia este locul cel mai important pentru a-l ajuta sa se dezvolte emotional. Tot Gottman propune cateva metode prin care poti dezvolta inteligenta emotionala a copilului tau.

Iata cateva:

Ajuta-ti copilul sa recunoasca emotiile. Cei mici au un vocabular destul de limitat, de aceea intampina probleme in a descrie ce anume simt. Il poti ajuta prin diferite activitati practice sa inteleaga cum se manifesta fiecare emotie. De asemenea, invata-l sa recunoasca semnele fiziologice prin care se manifesta emotiile. De exemplu, cand este rusinat, i se inrosesc obrajii, cand este furios, apare tensiune in corp, cand este speriat, poate simti cum ii bate inima mai tare etc. Invata-l ca atunci cand aceste semne sunt foarte intense, este bine sa se opreasca si sa respire adanc de cateva ori si apoi sa exprime prin cuvinte emotia resimtita.

Asculta cu empatie. Acorda atentie modului in care cel mic iti spune ca se simte, apoi reflecta aceste emotii ca intr-o oglinda, prin tine. De exemplu, daca iti spune ca e trist fiindca ar vrea sa stai mai mult timp cu el, ii poti spune “Sunt de acord cu tine. Inteleg ca esti suparat fiindca nu sunt indeajuns de mult timp cu tine. Vom incerca sa rezolvam problema asta impreuna”. De asemenea, povesteste-i despre cum te-ai simtit tu in situatii asemanatoare. Foarte des, cei mici nu stiu sa vorbeasca despre emotii. Asa ca este important sa incepi tu o discutie despre cum se simte copilul tau daca observi ca este mai retras, mai impulsiv sau mai agresiv decat de obicei.

Valideaza emotiile copilului. In loc sa ii spui ca nu are niciun motiv pentru care sa fie suparat (mai ales daca e vorba de o problema minora), recunoaste-i emotia. Spunandu-i ca nu e normal sa reactioneze sau sa simta intr-un mod sau altul, il vei face pe copil sa creada ca este ceva in neregula cu el.

Foloseste conflictul in rezolvarea problemei. Atunci cand copilul tau se cearta cu tine sau cu un alt copil, ajuta-l sa se calmeze si sa caute o solutie. De exemplu, daca se simte furios pentru ca altcineva i-a luat o jucarie, in loc sa il loveasca, cere-i sa se gandeasca la ce altceva ar putea face.

Incurajarea prieteniilor. Cultivarea unei relatii cu “cel mai bun prieten” e o etapa importanta in dezvoltarea personala. Dupa ce anii copilariei trec, este mai greu sa deprindem abilitatea de a ne face prieteni.

Fii un exemplu  de urmat. Pastreaza-ti calmul atunci cand te afli in situatii dificile, invatandu-l astfel, in mod indirect, ca emotiile pot fi gestionate. Invata sa faci fata frustrarii, furiei sau tristetei si accepta ca aceste trairi fac parte din viata fiecaruia dintre noi. Aminteste-ti ca esti un exemplu pentru copill tau, nu numai prin comportament, ci si prin modul in care gandesti si traiesti emotional situatiile dificile.

Bineinteles, imbunatatirea inteligentei emotionale nu este un proces in cinci, ci o lunga calatorie pe care o incepeti in familie si pe care copilul o va continua toata viata, chiar si dupa ce devine independent. Impreuna cu el si tu vei invata o multime de lucruri despre propria persoana , dar tocmai in asta consta bucuria de a fi parinte. In familia voastra cum se intampla acest proces?

 

 

Vrei sa imbunatatesti somnul copilului tau?

Vrei sa imbunatatesti somnul copilului tau?

 

Chiar daca stim cat de importanta este odihna pentru corp si minte, multi copii ajung sa aiba deficiente de somn. Din cauza programului incarcat, parintii pot uita cat de multa odihna are nevoie un copil. Astfel, multi copii pot ajunge sa sara peste somnul de la pranz si sa doarma prea putin noaptea.

National Sleep Foundation din SUA afirma ca, in medie, 40% din viata unui copil este petrecuta dormind. Iar, pana la varsta de doi ani, copiii petrec mai mult timp dormind decat treji. De aceea, este extrem de important sa le oferim mai multa atentie copiilor nostri cand vine vorba de odihna si de calitatea ei

Pe langa un pat mai confortabil, copilul tau are nevoie de o rutina bine stabilita si de intarirea ideii ca odihna este benefica. Pentru a intelege mai bine de ce copilul tau are nevoie de un somn de calitate, trebuie sa aflam mai multe despre somn si importanta lui.

Importanta somnului in cresterea copilului

In cartea sa, „Somn sanatos pentru un copil fericit”, pediatrul american Marc Weissbluth afirma despre odihna: „Somnul este sursa de energie care pastreaza mintea alerta si calma. In fiecare noapte, somnul reincarca bateriile creierului”. Odihna ii ajuta extrem de mult pe copii sa fie mai atenti si mai concentrati. Daca sunt odihniti, copii invata si retin mult mai usor lucruri noi.

Exista doua stari de somn care alterneaza: NREM si REM. Somnul NREM este etapa de somn „linistita”, in care cantitatea de sange care ajunge la muschi si creier se mareste, tesutul creste, se repara, iar hormonii importanti pentru crestere si dezvoltare sunt secretati. Somnul REM este starea activa de somn, in timpul careia visam, corpul ne este imobil, iar ritmul cardiac si respiratia devin neregulate.

In timpul somnului, bebelusii petrec un timp aproximativ egal in ambele stari, iar un ciclu de somn dureaza cam 50 de minute. Cand ajung la 6 luni, timpul petrecut in starea REM scade de la 50% la 30% din timpul somnului.

Pentru copii, simplul fapt de a fi treaz devine obositor dupa un anumit numar de ore, chiar daca nu desfasoara o activitate. De aceea, ca parinti, trebuie sa avem grija ca micutii sa se odihneasca suficient. Chiar daca un copil este obosit, de cele mai multe ori va ignora acest lucru, incercand sa ia parte la cat mai multe activitati cu famila si prietenii. Acest lucru poate duce la extenuare, iritabilitate, neputinta de a adormi si un somn intrerupt in timpul noptii.

Cum sa ii asiguri copilului tau un somn odihnitor

Somnul este vital pentru cresterea armonioasa a copiilor, iar ca parinti avem datoria de a le asigura toate conditiile necesare pentru un somn cat mai odihnitor. De aceea, trebuie sa fim atenti la toate detaliile care ar putea sa influenteze calitatea somnului lor.

Este extrem de important sa stabilesti un program clar de somn. Daca respecti acelasi program de somn in fiecare zi, indiferent daca este weekend sau vacanta, copilului tau ii va fi mult mai usor sa adoarma si se sa trezeasca dimineata.

De asemenea, este benefic sa stabilesti o rutina inainte de culcare. Astfel, copilul tau va avea o tranzitie clara de la starea de veghe la somn. Activitatile repetate din fiecare seara, precum spalatul pe dinti, o baie calduta si o poveste, ii ajuta pe copii sa fie pregatiti de somn odata ce ajung in pat.

Totodata, calitatea somnului copilului este influentata de prezenta unui parinte.  In general, copiii care dorm singuri, in propriile camere, ajung sa doarma mai multe ore pe noapte. Surprinzator, studiul indica ca acest lucru este valabil si pentru bebelusii cu varste pornind de la patru luni. Pe de alta parte, va recomandam, pentru siguranta copilului, ca in primul an de viata al copilului, acesta sa doarma in aceeasi camera cu parintii. Prin urmare, copii cu varste de peste 1 an pot dormi singuri, iar majoritatea celor care fac acest lucru dorm mai mult decat cei care dorm cu parintii.

Un alt factor care contribuie la calitatea odihnei copilului tau este dormitorul acestuia. Copiii au nevoie de un spatiu calm si potrivit somnului, asa ca dormitorul lor trebuie sa fie linistit, placut si confortabil. Cea mai importanta parte a dormitorului, patul, trebuie ales special pentru ei, dar trebuie sa iei multe detalii in considerare. Inaltimea patului si designul trebuie sa fie prioritare. De asemenea, pe langa siguranta, este important ca patul sa aiba un aspect care sa incante copilul; asta pentru ca somnul sa devina o activitate pe care sa o astepte cu placere.

Inca un factor, dupa parerea noastra cel mai important este atmosfera in familie. Daca familia este unita, daca relatia intre parinti este sanatoasa, copilul va simti acest lucru. Comportamentul gen „nu ne certam in fata copilului” nu functioneaza!!! Copiii simt la nivel de subconstient tot ce se petrece in familie!

http://dezvoltareintuitie.ro/vedereintuitiva

http://dezvoltareintuitie.ro/vedereintuitiva

„Imbogăţind aura cu calităţi noi, veţi obţine tot ceea ce vă doriţi” Omraam Mikhael Aivanhov

„Imbogăţind aura cu calităţi noi, veţi obţine tot ceea ce vă doriţi” Omraam Mikhael Aivanhov

Tot ceea ce există, oamenii, animalele, plantele, şi chiar pietrele, emit particule, produc emanaţii, şi această atmosferă fluidică, subtilă, care înconjoară orice lucru, o numim aură. Evident, ea nu este vizibilă, cu excepţia clarvăzătorilor, multă lume nici nu ştie că există. Aura este deci acest fel de halou care înconjoară fiecare fiinţă umană, cu diferenţa că la unii este vastă, luminoasă, puternică, posedă vibraţii intense, în timp ce la alţii, din contră, e mică, ştearsă, urâtă.

Putem compara aura cu pielea. Cunoaşteţi importanţa pielii pentru corpul fizic. Ea are numeroase funcţii. Mai întâi, are o funcţie de protecţie, e un scut, o carapace: protecţie împotriva şocurilor, contra substanţelor nocive, contra diferenţelor de temperatură, etc… Apoi, o funcţie de schimb, pentru că pielea absoarbe, respiră şi elimină. În fine, pielea este un organ de simţ, pentru că prin intermediul ei simţim temperatura, contactul, durerea, etc… Dar, nu mă voi opri la aceste funcţii, nu e domeniul meu, dacă vreţi informaţii detaliate, le veţi găsi în cărţile de anatomie şi fiziologie. Ceea ce mă interesează e să fac o paralelă între piele şi aură. Aura posedă aceleaşi funcţii ca şi pielea. Putem spune că este pielea sufletului, ea este cea care-l îmbracă, care îl protejază, care îi dă sensibilitatea, şi, în fine, ea e cea care permite să lase să treacă curenţii cosmici care permit schimburi între sufletul uman şi toate creaturile, până la astre, între sufletul unei creaturi şi Sufletul universal. 
Putem, de asemenea să comparăm aura cu atmosfera care înconjoară pământul. Da, e extraordinar! Pământul posedă o perdea de protecţie, pielea sa. Ea e un pic mai îngroşată ca a noastră, e adevărat, dar joacă exact acelaşi rol. 
[…]

Dar, să revenim la aură. Cum v-am spus, ea e constituită din emanaţii, dar nu numai ale corpului fizic, pentru că acestea nu sunt suficiente pentru a forma aura. Aura, e mai complexă, e o combinaţie a tuturor emanaţiilor a tuturor corpurilor subtile, şi fiecare dintre ele, prin emanaţiile sale, adaugă noi nuanţe. Corpul eteric al omului formează o aură care penetrează aura corpului fizic şi această aură a corpului fizic şi eteric ne arată sănătatea şi vigoarea sa. Corpurile astral şi mental, prin activitatea lor – sau inerţia lor -, calităţile – sau defectele – lor, adaugă alte emanaţii, alte culori la aura de mai sus, dezvăluind astfel natura sentimentelor şi gândurilor omului. Şi dacă corpurile cauzal, budhic şi atmic sunt trezite, ele adaugă alte culori, mai luminoase, alte vibraţii, mai puternice. 

Emanaţiile celor trei corpuri superioare formează corpul de slavă, pe care apostolul Pavel l-a menţionat în Epistolele sale. V-am mai vorbit despre acest lucru. Îl numim de asemenea corpul nemuritor, corpul luminii sau corpul lui Christos. Când, în momentul schimbării la faţă pe muntele Tabor, Iisus a apărut cu Moise şi Ilie discipolilor Petru, Iacov şi Ioan, era atât de luminos şi radios că ei nu au putut suporta această strălucire şi au căzut la pământ. “Faţa sa strălucea ca soarele, spun Evangheliile, veşmintele sale au devenit albe, ca şi lumina.” Această transfigurare era o manifestare a corpului de slavă.
Corpul de slavă, ca şi aura, este o emanaţie a fiinţei umane, dar în timp ce aura exprimă totalitatea fiinţei – defectele ca şi calităţile – corpul de slavă este expresia vieţii spirituale cele mai intense. De aceea, corpul de slavă se manifestă numai la mari Maeştrii. Graţie acestui corp, cu adevărat pur şi luminos ei vindecă bolnavii, aduc binecuvântări pe oriunde trec şi călătoresc prin spaţiu. 

Aura este deci fuziunea tuturor emanaţiilor fiinţei întregi. De aceea, când un Iniţiat vrea să cunoască o persoană, el nu observă anume aparenţa sa exterioară: fizionomia, gesturile, limbajul său; nu, ci el se străduie să-i simtă aura. Toate culorile, forţele şi emanaţiile fluidice care omul le răspândeşte în jurul său, şi pe care nu le poate ascunde, nici controla, iată, ce observă Iniţiatul! Anumite persoane sunt adevăraţi artişti în camuflaj: ele îşi stăpânesc perfect gesturile, privirea, vocea, limbajul. Ceea ce nu ştiu, este că ele nu au nici o putere asupra manifestărilor subtile ale vieţii lor interioare. Gândurile lor, sentimentele lor, creează forme, culori pe care ele nu au nici o putere să le schimbe sau să le ascundă. De aceea, pentru un Iniţiat, totul este clar: dacă fiinţele sunt în armonie sau în dezordine, dacă emană din ele ceva constructiv, benefic, luminos, o atmosferă care te întăreşte sau te purifică, sau, din contră, te îmbâcseşte, el simte imediat. Şi chiar şi sănătatea este vizibilă pe aură, starea ficatului, a plămânilor, a creierului, etc… toate acestea sunt vizibile în aură. 
[…]
Deci, cei care au tot timpul gânduri bune, credinţă, speranţă, bunătate, puritate, sunt beneficiarii tuturor bogăţiilor naturii şi ceea ce este rău nu poate să-i atingă, să intre în ei. Astfel, ei sunt protejaţi, ca de un scut. Scutul pe care îl poartă cavalerii în poveşti nu e nimic altceva decât simbolul aurei.
[…]
Umanitatea de acum e obişnuită să îmbunătăţească numai aparenţa, dar în viitor se va insista asupra avantajelor aspectelor părţilor interioare, şi, în loc să alerge la toate institutele de frumuseţe terestre, femeile vor intra în propriul lor institut de frumuseţe spiritual, adică vor lucra asupra aurei lor. Acesta e un veritabil institut de frumuseţe. O aură intensă, luminoasă înfrumuseţează… şi, cel puţin, e o frumuseţe durabilă! Pe când, o femeie care iese dintr-un institut de frumuseţe este veselă pentru 24 de ore… dar poimâine, ce tablou vechi! Ei da, aceasta e pentru că îmbunătăţirea nu vine din interior, iar tot ceea ce nu vine din interior, nu durează. 
[…]
Una din funcţiile aurei este de a asigura schimburile între astrele exterioare şi astrele care sunt în noi. Dacă aura noastră e impură, întunecată, nu numai că nu poate sesiza curenţii benefici, dar ea îi captează pe cei malefici. Spunem că există planete benefice şi planete malefice.
[…]
În schimb, dacă aura sa e pură, puternică, toate influenţele, chiar şi cele proaste, devin bune pentru el. 
[…]
Deci, acei care se lasă purtaţi de anumite emoţii sau anumite slăbiciuni îşi ard fără încetare aura, şi când forţele benefice vor să pătrundă în ei pentru a-şi face cuib, ele sunt împiedicate de veritabile carapace de culoare ştearsă şi opacă. Să presupunem că trăiţi o viaţă nerezonabilă, haotică, aura voastră va fi atunci traversată de multe turbioane şi vibraţii dezordonate, şi ea nu va mai putea fi un ecran suficient de puternic pentru a rezista atacurilor şi ostilităţilor lumii invizibile. Apoi, schimburile pe care le faceţi cu universul şi cu toate creaturile nu vor mai fi armonioase. După legea afinităţilor, veţi atrage din univers numai ceea ce este dezordonat, haotic şi sumbru, iar ceea ce este luminos, veţi respinge. Deci, dacă aura voastră este impură, ştearsă, haotică, toate forţele armonioase, pure şi luminoase vor rămâne în afară, şi numai ceea ce este şters şi urât se va scufunda în ea, pentru că ea nu va lăsa să treacă decăt ceea ce i se aseamănă. Cum spunem noi în Bulgaria: “ Măgarii râioşi se adulmecă între ei, peste şapte dealuri”… şi se regăsesc!
[…]
O aură pură aduce, mai întâi, ameliorări în voi înşivă, dar ea transformă, de asemenea, şi ambianţa din jurul vostru, de aceea unii încep să vă iubească: fără a şti pentru ce, ei se simt bine în apropierea voastră. În realitate, ei simt prezenţa fiinţelor luminoase pe care aura voastră le atrage. Entităţile celeste iubesc culorile pure, şi când zăresc o fiinţă înconjurată de această lumină şi aceste culori, ele fug spre ea, aşa cum entităţile tenebroase merg după oamenii vicioşi şi răi şi îi fac respingători pentru anturajul lor. Dar oamenii sunt atât de inconştienţi, nu ştiu nici de ce, nici cum atrag lucrurile bune sau rele.
[…]
Nu e bine să se creadă că dezvoltând o singură calitate, veţi obţine toate binecuvântările. Nu, fiecare lucru e determinat în univers, şi fiecare virtute atrage o binecuvântare determinată. Ar fi prea lung să vă vorbesc de toate nuanţele, dar puteţi să vă gândiţi voi înşivă. Dacă ştiţi să observaţi, ar fi trebuit să o remarcaţi în circumstanţele simple ale vieţii. Când cineva vorbeşte, se exprimă cu forţă şi convingere, şi această convingere influenţează pe alţii. Dar analizaţi-i bine cuvintele, poate vă veţi da seama că spune multe prostii. Invers, există persoane inteligente şi care vorbesc inteligent, dar nu au capacitate de convingere, nu sunt ascultate. Forţa de convingere e un lucru, iar inteligenţa e un altul! Sunt virtuţi diferite care dau aurei diferite calităţi. Trebuie să reflectaţi la aceasta şi să înţelegeţi că muncind zilnic pentru a vă îmbogăţi aura cu calităţi noi, veţi obţine tot ceea ce vă doriţi.” Omraam Mikhael Aivanhov (mistic, filozof, clarvazator)

Afla mai mult despre aura ta, folosind Metoda GDV – Bioelectrografie: https://vedereintuitiva.ro/diagnosticare/

Remedii pentru aura ta: www.translighters.ro

Add code to the