de Svetlana Lungu | aug. 2, 2025 | Arhiva BioNET
Iubirea maternă: când grija devine umbra
În practica mea au fost și, fără îndoială, vor mai fi multe întâlniri uimitoare. Oameni diferiți, destine diferite — și totuși, de parcă pe un fir subțire al destinului, se repetă aceleași lecții, aceleași situații și, în cele din urmă, concluzii similare. Astăzi vreau să vorbim despre maturizare. Despre un proces important și adesea dureros — acela de a ne lăsa copiii să plece.
Și prin „copii” nu ne referim întotdeauna la urmași biologici. Ei pot fi clienți, pacienți, cursanți, studenți — toți aceia cărora, la un moment dat, le-am oferit ceva esențial: cunoaștere, grijă, sprijin, credință în sine. Și vine un moment în care trebuie să trecem printr-o inițiere interioară — să le permitem să-și urmeze propria cale. Să-i lăsăm să plece.
Un loc aparte în acest proces îl ocupă figura Femeii – Mamei. Cea care poartă copilul în pântece, îl naște – cu trupul, cu sângele, cu durerea și cu iubirea ei. Legătura dintre mamă și copil este sacră, dar, ca orice în viață, are etapele ei, iar una dintre cele mai dificile este separarea. Dacă nașterea fizică este un act de durere trupească, eliberarea sufletească este adesea o durere spirituală, profundă, tăcută.
Multe mame, mânate de o iubire sinceră, încearcă să creeze cele mai bune condiții pentru copilul lor: au grijă, se sacrifică, merg până la capătul lumii doar pentru a-i asigura un viitor luminos. Dar uneori această iubire devine sufocantă. Încetează să mai fie sprijin și se transformă în control, într-o «umbra» care urmărește fiul sau fiica adultă pretutindeni — invizibil, dar apăsător. O astfel de mamă, în loc să-și elibereze copilul în viața adultă, continuă să-l țină „în interiorul ei”, fără să-și dea seama că îl împiedică să respire, să se dezvolte, să devină autonom.
Psihologia confirmă: separarea incompletă de părinte duce la tipare de comportament dependente. Astfel de „copii” nu știu să își asume responsabilitatea, nu înțeleg valoarea efortului, a timpului, a muncii. Orientarea lor în viață este deviată: în loc de mișcare înainte — așteptare. Ca un pui în cuib, așteaptă ca mama să le aducă din nou hrană.
Dar un suflet adult care nu a învățat să se hrănească singur, începe curând să se sufoce. Și cu cât copilul rămâne mai mult într-un astfel de „stagnare”, cu atât se adună în el nu recunoștință, ci agresivitate — uneori inconștientă, distructivă. El devine excesiv de pretențios și nemulțumit dacă nu primește ceea ce își dorește.
O mamă care uită de sine, de propria viață, care își dedică existența copilului, în cele din urmă provoacă suferință atât sieși, cât și lui. Și aceasta nu mai este iubire — este frică. Frica de a pierde legătura, frica de a rămâne inutilă, frica că fără ea, copilul „nu se va descurca”. Dar se va descurca. Doar dacă i se permite.
Așa cum un pui nu poate rămâne veșnic în ou, cum un nou-născut nu poate trăi ani întregi în uter — tot așa un suflet adult nu poate depinde la nesfârșit de părinte. Vine un moment în care viața însăși inițiază nașterea. Poate fi un conflict, gesturi dureroase sau comportamente care rănesc venite din partea copiilor, distanțare sau chiar o despărțire dureroasă — toate acestea sunt semne că e timpul să tăiem cordonul ombilical invizibil.
A lăsa să plece nu înseamnă indiferență. Este cea mai înaltă formă de iubire. Este încrederea conștientă în viață, în ordinea Divină a lucrurilor. Este acceptarea faptului că fiecare are drumul său. Chiar și cel pe care l-ai ținut odată la piept.
A iubi înseamnă a oferi libertate. Și doar atunci când eliberăm, putem cu adevărat vedea cum se naște o personalitate — un suflet adult, recunoscător, puternic și independent. Și poate că, într-o zi, el va reveni — nu din nevoie, nu din frică, ci din iubire. Liberă și matură.
Un astfel de comportament dependent, atitudinea de „salvator” venită din partea părinților, în special a mamelor, lasă adesea o urmă adâncă nu doar în destinul copiilor, ci și în corpul femeii. Pentru că trupul este o carte pe ale cărei pagini sunt scrise toate trăirile noastre, conflictele interioare, temerile, iubirea și suferința. Iar când sufletul trăiește mult timp într-o stare de tensiune internă, frică reprimată, grijă neîntoarsă — trupul începe să vorbească.
Cel mai adesea vorbește prin boală. Uneori în șoaptă, alteori în țipăt. Și tocmai în astfel de momente, multe femei se opresc pentru prima dată și, cu durere, teamă, dar și speranță, încep să-și pună întrebări: „Ce am făcut greșit? Eu am vrut doar binele… M-am străduit din răsputeri… Le-am dedicat toată viața mea…”
Această iubire fără margini, uitarea de sine, amestecată cu frica de a lăsa, cu control și rezistență la maturizarea naturală a copilului, începe să se întoarcă la mamă sub formă de suferință — și adesea suferă tocmai acea parte a corpului care simbolizează maternitatea: sânul.
În psihosomatică, sânul este simbolul hrănirii, grijii, iubirii necondiționate. Dar când această iubire devine unilaterală, când mama continuă să „hrănească” un copil deja adult, epuizându-și resursele, fără a primi recunoștință sau echilibru interior — energia stagnează. Încetează să mai fie vie, curgătoare. Apar noduli, inflamații, dureri — reflexii fizice ale unui blocaj emoțional, ale unui conflict interior nerezolvat.
Sânul începe să doară când sufletul plânge de lipsa de libertate, de neînțelegeri, de golul interior adânc pe care anii de sacrificiu nu au reușit să-l umple.
Dar durerea este întotdeauna o șansă. Este vocea sufletului, un strigăt de ajutor. Este momentul în care femeia primește o oportunitate nu doar de a se vindeca, ci de a se transforma. Să înțeleagă că iubirea adevărată nu este control, nu este sacrificiu, nu este frică. Iubirea adevărată este libertate, prezență conștientă, sprijin fără atașament.
Când femeia începe să conștientizeze că nu trebuie să-și țină copiii veșnic sub aripa ei, că rolul ei nu este să trăiască în locul lor, ci să aibă încredere în sufletul lor — ea începe să se vindece. Să se regăsească. Să se simtă vie, plină, demnă de iubire — nu ca o funcție de „mamă”, ci ca femeie, ca ființă, ca suflet.
Când mama își lasă copilul să plece, nu îl pierde — îl regăsește la un alt nivel. Tot așa cum copilul, desprinzându-se de mamă, nu devine străin — ci își dobândește forța, drumul, maturitatea. Iar recunoștința și iubirea, odată sădite în libertate autentică, vor înflori cu siguranță — și se vor întoarce, nu sub formă de dependență, ci ca respect reciproc, prietenie și o legătură caldă, profundă a sufletelor.
Așa se naște maturitatea adevărată. Așa se naște femeia care știe să iubească nu din frică, ci din forță. Și atunci grija falsă încetează să mai fie o povară — ea se transformă în Lumină și devine Iubire Adevărată.
Svetlana Lungu, 2025
de Svetlana Lungu | apr. 4, 2020 | Arhiva BioNET
Bună ziua, tuturor! Dragii mei, aș vrea să vă ofer o tehnică interesantă și o metodă de comunicare care vă va ajuta atât să stabilizați comunicarea, cât și să minimalizați nivelul de stres; să creșteți rezistența la stres; să păstrați relațiile și să rămâneți în stare extraordinară.
În ce scopuri se folosește Tehnica ” Absolut – DA”?
În primul rând, vă permite să reduceți stresul emoțional al interlocutorului. Când agresivitatea lui nu întâlnește rezistență, ba chiar dimpotrivă, aude ca răspuns o acceptare – el însuși renunță la rezistență și emoțiile se liniștesc.
Prima reacție a unei persoane atunci când este „atacată” – este FRICA! Una dintre reacțiile la această frică este dorința de a găsi imediat scuze sau de a ataca în schimb.
În al doilea rând, când găsești ceva cu ce poți fi de acord, calm și sincer, atunci și propriul tăi fundal emoțional rămâne liniștit.
De exemplu, „Da, uneori chiar fac lucruri stupide. Acesta este un fapt. ” Și atitudinea față de acest lucru ca fapt rămâne neutră.
Mai jos, vă voi oferi câteva exemple despre cum putem folosi această tehnică în viața de zi cu zi. Trebuie doar să începeți să o utilizați, să vă oferiți cel puțin o lună pentru a înțelege această abilitatea de comunicare și doar să urmăriți cum se schimbă starea dvs. și starea interlocutorului.
Vă sugerez să învățați să începeți orice răspuns cu cuvântul „DA”. Atunci, într-o situație conflictuală veți putea menține un dialog mai prietenos.
Să găsim ceva cu ce putem fi de acord, chiar și în cele mai ciudate pretenții și insulte neașteptate, este o unealtă magică. În aceste cazuri, nu suntem de acord cu afirmația în sine, ci cu faptul că o astfel de opinie există în lume. Acesta este un fel de consimțământ indirect.
Care este nuanța acestei tehnici? Este important să găsiți cu ce puteți fi de acord cu sinceritate!!!
De exemplu,
1) – Toți bărbații sunt mesogini.
+ Da, există oameni care cred asta.
2) – Ești un egoist complet.
+ Da, s-ar putea să aveți această impresie.
Deoarece niciunul dintre noi nu este perfect, din punct de vedere al logicii, putem răspunde la aproape orice critică cu un fel de acord parțial:
1) – Sunteți neprofesionist.
+ Da, profesionalismul meu poate fi îmbunătățit.
2) – Aveți puțină experiență în acest domeniu.
+ Da, există oameni care lucrează în acest domeniu mai mult decât mine.
3) – Nu ai încredere în tine.
+ Da, nu mă simt încrezător în toate situațiile.
Ați simțit diferența? Indiferent ce credeți despre orice situație, însă dacă o persoană trăește emoții puternice, atunci acest lucru este cu adevărat important pentru ea. Este important să înțelegem că această situație este foarte dureroasă, foarte neplăcută și, poate că într-o asemenea situație noi la fel am simti o întreagă gamă de emoții .
Bine, aceasta înseamnă să nu vorbim despre contraargumente? Ba da, doar că folosiți o legătură simplă – „și”. În așa fel veți combina acele două părți a dialogului și ambele vor avea dreptul de a exista:
– Da, acesta este într-adevăr un proiect foarte important. În același timp, în următoarele șase luni, este puțin probabil să avem posibilitatea să-l punem în aplicare. Să revenim la această conversație în toamnă.
Sau ,
– Da, am înțeles că cartea este foarte interesantă. Dar acum mi-am propus să citesc alt ceva.
Simțiți diferența? Mă bucur!
Și încă ceva. Arătați empatie!
Credeți că ați fost sufucient de empatici?
Atunci, mai empatizați încă o data!
Vă doresc mult succes în găsirea relațiilor noi și armonioase!
Autor: Svetlana Lungu,
www.vedereintuitiva.ro
P.S. Dacă credeți că această informație este de folos măcar pentru o singură persoana,te rog, să o dai mai departe. Îți multumesc eu și întregul Univers!
de Svetlana Lungu | mart. 13, 2017 | Arhiva BioNET
Cea mai controversata si studiata tema din psihologie este, la acest moment, neuroplasticitatea. Aceasta face referire la abilitatea creierului de a se restructura dupa o perioada de training.
Mai exact, neuroplasticitatea este cea care ne ajuta sa evoluam si sa ne autodezvoltam. Daca intelegem ca schimbarea este posibila, nu ne vom mai gandi daca este sau nu posibil sa obtinem ceva, ci ne vom gandi la cum putem proceda pentru a obtine ceea ce dorim.
Aristotel spunea ca “Suntem ceea ce facem in mod repetat. Excelenta, prin urmare, nu este un act, ci o obisnuinta.”
Pentru a intelege mai bine cum functioneaza neuroplasticitatea trebuie sa stii ca, daca studiezi creierul unui violonist cu ajutorul unei analize de tip RMN, vei constatata ca o mare parte a creierului se dedica imbunatatirii abilitatilor degetelor. Schimbarea ce a avut loc la nivelul mental este in stransa legatura cu timpul si calitatea antrenamentelor sale. Abilitatea creierului de a se adapta este mai puternica decat ai crede.
Atunci cand neuronii se activeaza in acelasi timp ca reactie la un anumit stimul se conecteaza intre ei, creind o conexiune puternica. Asadar, cu cat practici mai mult un lucru, conexiunile se intarasesc, devenind mai puternice pe zi ce trece. Reciproca este si ea valabila: daca te opresti brusc si vrei sa scapi de un obicei, conexiunile se slabesc si iti va fi din ce in ce mai greu sa faci din nou lucrul cu pricina.
Pana in anii ‘90, cercetatorii erau de parere ca al nostru creier se formeaza in totalitate in copilarie si ca nu il putem schimba la maturitate. Studiile de cercetare de la acest moment contrazic insa aceste teorii, demonstrand ca, pe intreaga perioada a vietii, creierul poate fi modelat si remodelat.
In Budismul tibetan, conceptul de neuroplasticitate exista de mult mai mult timp decat in stiinta. Acesta poarta denumirea de “le-su-rung-wa” si inseamna maleabilitate. Asta inseamna ca o experienta repetata are capacitatea de a-ti modifica creierul. Asadar, nu ar trebui sa ne surprinda ca studiile au demonstrat ca meditatia are capacitatea de a modela creierul. Daca folosesti aceasta informatie asa cum trebuie poti obtine o multime de lucruri la care nici nu visai. Ti-ai dorit intotdeauna sa fii mai mai pozitiva, mai calma si mai cerebrala? Cu putin efort si cu ajutorul neuroplasticitatii, este mai usor decat te asteptai.
Schimbarile de aceasta natura de la nivelul creierului se realizeaza intr-un timp foarte scurt. Studiile recente au demonstrat ca in numai 7 zile in care faci un anumit lucru in mod constant, creierul tau il percepe ca pe un obicei. Drept urmare, schimbarile au loc intr-un mod natural si rapid insa dispar la fel de repede.
Descoperirea neuroplasticitatii este benefica pentru noi toti intrucat demonstreaza ca oamenii de orice varsta pot invata lucruri noi si isi pot crea in neincetat obiceiuri. Intrucat stim deja ca nu ne nastem fericiti ci devenim, neuroplasticitatea ne poate ajuta sa descoperim fericirea.
ANTRENEAZA-ȚI CREIERUL!
Te asteptam la Ateliere de Vedere Intuitiva pentru COPII si ADULTI!
Detalii despre curs si inscrierile pentru copii: https://vedereintuitiva.ro/ateliere-vedere-intuitiva-pentru-copii
Detalii despre curs si inscrierile pentru adulti: https://vedereintuitiva.ro/ateliere-vedere-intuitiva-pentru-adulti/
de Svetlana Lungu | mart. 6, 2017 | Arhiva BioNET
Autor al bestseller-ului mondial Inteligenta Emotionala DANIEL GOLEMAN si-a creat o reputatie mondiala de jurnalist si cercetator in domeniul psihologiei clinice si stiintelor comportamentale, domenii in care si-a obtinut doctoratul la Universitatea Harvard.
Emotiile noastre pot fi foarte importante pentru starea de sanatate. Pe de o parte, datele stiintifice arata ca legatura dintre emotii si sanatate este foarte stransa in cazul sentimentelor negative: furie, anxietate, depresie. Daca sunt accentuate si prelungite, aceste stari pot creste vulnerabilitatea la boala, pot amplifica simptomele sau pot impiedica recuperarea. Pe de alta parte, starile pozitive, cum ar fi linistea si optimismul, par sa aiba efecte benefice asupra starii de sanatate, cu toate ca datele referitoare la acest proces nu sunt la fel de solide ca in cazul celor negative.
O noua descoperire facuta in ultimii cinci sau zece ani afirma ca starile psihice pot influenta puterea sistemului imunitar si robustetea celui cardiovascular. Starile emotionale sunt singurele care au fost cercetate din punct de vedere stiintific. Cele daunatoare sunt furia sau ostilitatea, depresia – care nu include doar tristetea, ci si autocompatimirea, sentimentul de vinovatie si disperarea, stresul, care consta in agitatie, nervozitate si anxietate, si reprimarea sau negarea anxietatii.
Cele benefice sunt: calmul, optimisrnul, increderea, bucuria si bunavointa iubitoare.
Impactul acestor stari asupra sistemului imunitar este masurat prin cresterea sau descresterea numarului si a eficientei celulelor imunitare.
Prima stare psihica este furia. Dr. John Barefoot, de la Universitatea North Carolina, a testat oameni cu potentiale afectiuni grave ale inimii. Atunci cand au venit pentru masurarea blocajelor din artere, li s-a facut un test psihologic pentru a afla cat de furiosi sunt in general. De exernplu, au fost intrebati cat de des tipa la copiii lor. Cel mai redus blocaj al arterelor a fost deseoperit in cazul grupului celor mai putin furiosi, cei mai maniosi suferind de cel mai ridicat blocaj. Asta nu dovedeste ca furia blocheaza arterele, pentru ca un al treilea factor ar putea cauza atat furia, cat si blocajul.
Ne trebuie un alt studiu, care sa prezica starea unei persoane in viitor, pornind de la cea actuala. Dr. Redford Williams, de la Universitatea Duke, a studiat 2 000 de muncitori dintr-o uzina, care din intamplare, fusesera supusi cu douazeci si cinci de ani inainte unui test care includea si masurarea nivelului de ostilitate. Dintre cei care avusesera un procentaj foarte mic, murisera intre timp aproape 20 la suta. Aproximativ 30 la sura dintre cei cu un punctaj foarte mare murisera de inima, de cancer sau de alte boli, dar si din cauze ce nu aveau legatura cu starea de sanatate, de pilda accidentele. Asta sugereaza ca, daca sunteti o persoana cronic furioasa, aveti de 1,5 ori mai multe sanse de a muri in urmatorii doua zeci si cinci de ani decat un om care nu e manios.
Putem presupune ca accidentele au fost provocate de furie, dar nu stim asta cu siguranta, De atunci au mai aparut studii care au demonstrat ca furia este un factor puternic in cazul mortii premature. Intr-un studiu inceput la mijlocul anilor ’50, un grup de studenti la medicina au fost testati si catalogati ca fiind ostili sau nu. Cand Williams i-a reperat, douazeci de ani mai tarziu, numai trei dintre cei 136 care nu fusesera etichetati drept ostili murisera. Din grupul celor care manifestau o ostilitate crescuta murisera 16, asa ca se pare ca vorbim despre un factor care mareste foarte mult riscul de deces. Interesant este ca cele mai multe morti ale celor furiosi s-au petrecut inainte ca acestia sa implineasca cincizeci de ani – se pare ca furiosii mor mai devreme.
Dr. Williams a studiat cu atentie si calitatea particulara a furiei, care pare sa conduca la o moarte timpurie, descoperind ca aceasta are trei componente. Prima este atitudinea cinica. Daca avem o perspectiva suspicioasa si negativa asupra oamenilor, atunci presupunem ca este foarte posibil ca ei sa ne ameninte si, prin urmare, e mai bine sa fim atenti. Aceasta atitudine permanenta de ostilitate conduce ulterior la sentimentul de furie, care ne face sa tipam si sa ne plangem fara incetare.
Cercetatorii de la Harvard Medical School au descoperit ca singura emotie des intalnita in cele doua ore care preced un atac de cord grav este furia. Odata instalate bolile de inima, furia pare sa fie deosebit de periculoasa. In cazul celor care au suferit deja un atac de cord, un acces de furie poate scadea eficienta inimii cu sapte sau mai multe procente, ceea ce inseamna o scadere periculoasa a fluxului de sange care trece prin inima. Studiile efectuate la facultatile de medicina de la Stanford si Yale au ararat ca persoanele care au suferit un prim atac de cord si se enerveaza foarte usor sunt de doua sau de trei ori mai predispuse sa moara de un nou infarct de-a lungul urmatorului deceniu. Riscul presupus de ostilitate ar putea fi mai mare pentru barbati decat pentru femei. Testosteronul este un hormon care, in timpul dezvoltarii in uter, determina fatul sa devina baiat. Barbatii au mult mai mult testosteron decat femeile. Acest hormon poate creste agresivitatea, cu toate ca exista o controversa in aceasta privinta. Insa oamenii care comit crime violente au un nivel al testosteronului mai mare decat cel obisnuit. In cazul unui nivel crescut al testosteronului ne place sa controlam situatia, astfel incat avem tendinta sa ne certam sau sa ne luptam mult mai des. Acest lucru pare sa ne faca mai vulnerabili la bolile de inima.
Urmatoarea stare psihica cu urmari nedorite pentru sanatate este depresia, care consta in tristete, autocompatimire si disperare. Exista multe studii pe care o sa le trec sumar in revista. Dovezile in cazul depresiei sunt mai solide in ceea ce priveste influentarea insanatosirii dupa o boala grava decat referitor la cauza initiala a bolii. De exemplu, intr-un studiu care a avut ca subiect femei suferind de cancer de san, cele mai deprimate au prezentat cel mai mic numar de celule naturale imunitare. Se pare ca una dintre sarcinile acestor celule este sa lupte cu cancerul, patruland prin corp in cautarea tumorilor care incep sa creaseca. Pacientii deprimati au cele mai putine celule de acest gen si, de asemenea, prezinta tumori care se intind mult mai repede in diferite parti ale corpului.
La Mt. Sinai Medical School din New York City, psihiatrii au evaluat nivelurile de depresie ale oamenilor in varsta sositi la spital cu fractura de bazin – un accident grav, care i-ar putea impiedica sa mai mearga vreodata. Comparativ cu cei deprimati, de trei ori mai multi dintre cei care nu erau deprimati au reusit sa mearga din nou, avand de noua ori mai multe sanse sa revina la starea de sanatate anterioara accidentului. Asadar, depresia pare sa aiba de-a face cu vindecarea oaselor sau cu functia de recuperare.
La Universitatea Minnesota, din 100 de pacienti care au suferit un transplant de maduva, 12 dintre cei 13 care au fost foarte deprimati inaite de operatie au murit in primul an de dupa transplant, in timp ce 34 dintre ceilalti 87 mai erau inca in viata dupa doi ani. Depresia reprezinta un risc medical si pentru supravietuitorii atacurilor de cord. La Universitatea din Montreal, in cazul pacientilor deprimati aflati sub tratament dupa un prim infarct, unul din opt era expus unui risc de cinci ori mai mare de a muri decat un pacient cu o boala similara de inima, dar care nu suferea de depresie.
Sursa: Prezentare facuta de Daniel Goleman in cadrul celei de treia Conferinte Minte si Viata la Dharamsala, in 1990.
de Svetlana Lungu | ian. 25, 2017 | Arhiva BioNET
Tao – 12 obiceiuri pentru pastrarea sanatatii
Vom descrie astazi cateva tehnici usoare pentru pastrarea sanatatii, inspirate din exercitiile cel mai populare practicate in Orient: cele 12 exercitii care trebuiesc facute. Ele sunt izvorate din practici milenare ale Qi Gong-ului si sunt amintite in texte clasice de medicina traditionala chineza (TCM).
Pe scurt acestea sunt:
1. Parul trebuie pieptanat frecvent cu mainile sau altfel spus, trebuie sa ne facem macar la cateva zile un auto-masaj al capului:
– indoiti degetele ambelor maini ca si cum ati forma un piptene. Periati capul cu acest pieptene de 100 de ori incepanad de la frunte pana spre ceafa. Efectuati exercitiul incet si fara a apasa prea tare. Rezultatele sunt maxime daca se face dimineata. Acest masaj este benefic deoarece stimuleaza puntele de presopuntura de pe cap.
Efecte: reduce sau elimina durerea de cap, imbunatateste vederea si reduce presiunea arteriala.
2. Fata trebuie usor masata frecvent: – frecati ferm palmele una de alta pana cand se incalzesc si apoi puneti-le usor pe fata, avand degetele mijlocii de-o parte si de alta a nasului. Incepeti sa masati/frecati usor spre frunte si apoi in lateral spre obraji. Repetati timp de 30 de ori, de preferat dimineata.
Efecte: se „carifica” mintea, reduce presiunea arteriala si se reduc ridurile.
3. Ochii trebuiesc frecvent exersati:
– in exersarea ochilor, acestia trebuie rotiti usor de la stanga la dreapta de 14 ori si apoi de la dreapta la stanga de 14 ori (usor, fara graba, altfel veti ameti putin). Inchideti apoi ochii strans de tot si deschideti-i brusc, cat de larg puteti.
Efecte: imbunatateste vederea.
4. Urechile trebuie frecvent masate:
– accoperiti ambele urechi cu palmele in asa fel incat degetele mijlocii aproape sa se intalneasca la ceafa. Presati usor aratatoarele peste degetele mijlocii, si apoi presati urechile si zona cefei, apasand si radicand palmele de 12 ori. Inceheiati exercitiul masand sufiecient de ferm pavilioanele urechilor timp de 1 minut. Insistati pe punctele dureroase. Faceti exercitiul cand va treziti dimineata sau cand va simtiti obosit/obosita in timpul zile sau al serii.
Efecte: ajuta la amelioarea sau eliminarea tiuitului inurcehi, a ametelilor si a afectiunilor urechii. Deasemena ajua la imbunatatirea auzului si memoriei, indeparteaza oboseala si va readuce buna dispozitie.
5. Dintii trebuie frecvent „pocniti”:
– inchideti usor gura in asa muscatura sa fie usoara, fara efort. Loviti usor cu buricele degetelor ambelor maini obrazul de 24 de ori, mai intai in zona molarilor/ maselelor. Repetati pentru zona dintilor din fata tot de 24 de ori.
Efecte: daca este facut cu regularitate va imbunatati sanatatea dintilor si veti putea rari vizitele la dentist.
6. Limba trebui sa atinga des cerul gurii:
– puneti varful limbii pe cerul gurii sau lingeti usor cu varful limbii cerul gurii, acolo unde energiile Yin si Yanga merg sa se uneasca. Atunci cand faceti acest exercitiu (atat cat de des puteti.. mai ales atunci cand vreti sa va linistiti) indreptati-va atentia la zona de sub limba ca sa simtiti cum saliva se secreta incet.
7. Saliva trebuie inghitita frecvent:
– atunci cand limba linge cerul gurii, glandele salivare de sub limba secreta o mai mare cantitate de saliva. Medicina orientala da o mare importanta salivei numind-o „fluidul de aur”, o comoara a corpului omenesc. Inghititi saliva incet spre a iriga organele, a hidrata membrele si parul, a promova digestia si absorbtia nutrientilor in sange, a imbunatati functiile intestinelor si ale stomacului. Daca aveti rabdarea necesara, asteptati pana gura vi se umple de saliva si apoi inghititi-o usor indreptand-o mental spre centrul finitei noastre (Dantian) la o palma sub ombilic in centrul abdomenului (cam unde este centru uterului la femei).
8. Aerul stagnant din plamani trebuie expirat frecvent:
– opriti respiratia pentru cateva momente. Inspirati adanc apoi, cat se poate de adanc, umfland pieptul si abdomenul. Ridicati incet capul, deschideti gura si expirati tot aerul inspirat, atat cat puteti de mult. Repetati exercitiul de 5-7 ori.
Efecte: ajuta organismul sa elimine aerul stagnant din plamani, benefic in primul rand persoanelor care au o respiratie „superficiala” si nu fac prea multa miscare; deschide pieptul/bustul, fluidizeaza respiratia, ajuta la ameliorarea astmului si a durerilor de piept.
9. Abdomenul trebuie masat frecvent:
– intai frecati palmele pana se incalzesc si puneti-le una peste alta pe ombilic, cu palma dreapta peste cea stanga la barbati si invers la femei. Rotiti apoi palmele in sensul acelor de ceasornic timp de 36 de ori pornind de la cercuri mici la cercuri mari (ca intr-o spirala foarte deasa care incepe de la ombilic). Apoi masati in mod invers, invers acelor de ceasornic intr-o spirala care se termina la ombilic.
Efecte: imbunatateste persitaltismul (miscarea din interiorul intestinelor), imbunatateste respiratia, elimina stagnarile de mancare in stomac sau intestine (indigestia), imbunatateste absorbtia nutrientilor din mancare, previne si vindeca bolile intestinale sau gastrice. In cazul diareei acest masaj se executa doar contra acelor ceasornicului iar in cel al constipatiilor masajul se excuta doar in sens orar.
10. Anusul trebuie contractat in mod frecvent:
– mai intai inspirati adanc si opriti respiratia un moment. In acest timp contractati anusul puternic si trageti in sus spre perineum. Dupa ce faceti momentul de pauza expirati incet relaxand muschii. Repetati exercitiul de 5-7 ori.
Efecte: acest exercitiul ridica energia (Yang) in sus, ajuta in cazurile de prolaps (al anusului, uterului, vezicii urinare si intestinelor), in cazurile de fistula anala, de probleme ale prostatei sau impotenta.
11. Membrele trebuie scuturate in mod frecvent:
– inclestati degetele palmelor, una de alta, sufficient de puternic, lasati-le in jos si rotiti umerii cu 90 de grade de la stanga la dreapta, revenind apoi in pozitia initiala ca intr-un balans; repetati de 24 de ori. Efectuati acelasi balans tot de 24 de ori rotind umerii de la dreapta la stanga.
– asezati-va pe un scaun si ridicati piciorul stang intins in pozitie orizontala, cu degetele de la picior in sus.. Cand piciorul este aproape drept, miscati suficient de ferm calcaiul in sus si in jos balansand in acest fel piciorul pe verticala. Schimbati piciorul repetand procedura. Repetati de 5 ori.
Efecte: benefic pentru „intinderea” picioarelor/mainilor si intarirea incheieturilor, eliminarea stagnarilor din membre si imbunatatirea circulatiei, previn „intepenirea” membrelor si durerile de articulatii.
12. Talpile picioarelor trebuie masate frecvent:
– inainte de a merge la culcare, dupa ce ati spalat picioarele, le stergeti usor cu prosopul si le masati usor insistand pe punctele dureroase, daca este cazul. Masati suficient de ferm punctul din treimea anterioara a picorului, median, sub „pernite”. Masati in cercuri mici acel punct (Rinichi 1 / Ki 1- Yongquan) de 50-100 de ori. Cel mai bine este sa folositi la masaj putin ulei sau crema de masaj preferata in care ati picuat cateva picaturi de ulei essential de lavanda (din cea mai buna; picioarele dumneavostra merita cu prisosinta.
Efecte: intarirea rinichilor, incalzirea picioarelor si imbunatatirea circulatiei, imbunatateste comunicarea dintre partile superioara si inferioara a corpului, alina ficatul si imbunatateste vederea si echilibrul hormonal, este relaxant pregatindu-va pentru un somn bun. Mentorul meu din Romania ne spunea la primele sedinte de medicina traditionala orientala, ca barbatii ar trebui sa stie ca atunci cand doresc sa-si daruiasca noaptea iubitei sau sotiei sa inceapa mai intai sa ii maseze usor talpile picioarelor spre a i le incalzi.
Respectivele exercitii se fac zilnic sau saptamanal, atat cat va permite timpul si grija pentru dumneavoastra. Faceti cat de putin si multumiti lui Dumnezeu pentru ceea ce puteti face. Nu sunteti la intrecere cu nimeni, ci doar va ajutati sa puteti trai putin mai frumos si cu mai putine suferinte, spre binele dumneavostra si a celor care va iubesc.
Surse:
China’s Traditional Way of Health Preservation – Zeng Qingan & Liu Daoqing
Tao – Cartea completa de medicina traditionala chineza – Daniel Reid
