Exercițiul „Câmpul Iubirii”

Exercițiul „Câmpul Iubirii”

de | dec. 19, 2018 | Arhiva BioNET

 

 Întindeți-vă pe spate. Stați confortabil. Ochii sunt inchiși și relaxați. Gura e întredeschisă. Expresia feței e împăcată și liniștită.

Concentrați-vă doar pe respirație. Imaginați-vă că inspirați o briză tropicală moale. Briza mângâie și înmoaie totul în calea ei.

Inspirați și expirați profund și rar de câteva ori. Respirați liber și ușor. Respirați fără tensiune. Fiți atenți doar la respirație.

Inspiră – expiră. Observați cum aerul răcoros pătrunde în plămâni și o energie pură și transparentă vă umple plămânii, iar apoi întregul corp.

Inspiră – expiră. Observați cum corpul se relaxează, se destinde și se topește de la degetele de la picoare și până în creștet.

Inspirați adânc și cu plăcere, expirați ușor și încet. Respirați fără pauze, liber.

Inspiră – expiră. Simțiți cum se lărgește pieptul, cum se mișcă burta respirând. Simțiți cum energia vitalizantă vă umple pe dinăuntru.

Inspiră – expiră. Simțiți cum vă părăsește tensiunea, stresul și disconfortul. Corpul se relaxează tot mai profund. Starea de calm urmează după relaxare.

Mai inspirați și expirați de câteva ori, ca să simțiți senzația de plinătate și golire în același timp.

Apoi, după o inspirare adâncă, la exiprare îndreptați-vă atenția spre tălpi. Îndreptați-vă imaginar aerul în jos, spre tălpi, Tălpile se relaxează, se dilată și se topesc. Vârfurile se îndepărtează în părți opuse, iar picioarele se relaxează complet.

            Relaxarea se ridică, ca o căldură plăcută, în sus pe gambe și vă umplu genunchii. Inspiră – expiră. Genunchii se relaxează,  se dilată, se topesc. Genunchii se întorc imaginar în în părți opuse. Genunchii se relaxează.

            Relaxarea umple șoldurile. Șoldurile se relaxează, se dilată, se topesc. Picioarele sunt libere și relaxate.

Inspirare și expirare calme și relaxate. Se relaxează coloana de la coccis până la ceafă. Se relaxează mușchii spatelui, iar spatele se dilată, se topește. Energia plăcută a relaxării umple spatele, înlocuind tensiunea și oboseala.

            Inspiră – expiră. Relaxarea umple zona bazinului și a încheieturilor bazinului. Se relaxează organele din regiunea bazinului. Apoi se relaxează burta și se umple cu senzația de căldură.

Împăcarea urmează după relaxare.

            Se relaxează diafragma. Respirația devine mai ușoară și mai liniștită. Diafragma se relaxează și devine mai moale și mai elastică.

La intrare, respirația pătrunde mai liber din cutia toracică în burtă. La expirare corpul se relaxează mai mult

            Inspiră – expiră. Se relaxează și se lărgește cutia toracică. Se degajă, se dilată și se îndreaptă întreaga cutie toracică. Se relaxează toate organele din cutia toracică.

            Relaxarea umple centura pectorală. Umerii se deschid și se relaxează. Respirația e ușoară și liberă.

            Relaxarea umple mâinile, coboară spre coate. Încheieturile de la coate se relaxează, se topesc, se degajă. Relaxarea umple cu un val plăcut palmele. Relaxarea se scurge prin degetele de la mâini. Palmele sunt învăluite într-un nor de relaxare. Palmele sunt relaxate și degajate.

Inspiră – expiră. Se relaxează și se degajează ceafa. Ceafa se destinde. Inspiră – expiră prin ceafă. Relaxarea umple capul din interior. Se relaxează scalpul.

            Se relaxează fruntea. Ridurile se netezesc. Mușchii frunții coboară și se relaxează.

            Se relaxează ochii. Pleoapele sunt grele și coborâte. Globurile oculare au căzut pe fundul orbitelor și s-au relaxat.

            S-au relaxat obrajii. Obrajii au coborât.

S-a relaxat bărbia. Gura se deschide mai tare. Expresia feței e împăcată și liniștită. Starea de bine urmează după relaxare.

Inspiră – expiră. Corpul s-a relaxat și s-a degajat de la vârfurile degetelor de la picioare și până în creștet. În corp s-au lansat procesele de însănătoșire și armonizare.

Observați sunetele din jurul vostru. Ce se aude – e muzică, ceasul de pe perete, zgomotul străzii sau a vecinilor? Poate ați observat alte sunete exterioare.

Transferați-vă atenția spre interior. Cele mai importante sunete, pe care le auziți acum, în stare de relaxare completă – sunt în interiorul vostru. Ascultați cu atenție aceste sunete, care vin din cutia toracică, din stânga. Este sunetul inimii voastre. Respirați liber și rar observând între timp senzațiile provocate de ascultarea bătăilor inimii.

Imaginați-vă inima voastră. Este vie și caldă. Se mișcă fără oprire și radiază lumină. Imaginați-vă că în adâncul inimii există o sursă de lumină. Este o lumânare aprinsă. Focul arde și aduce o senzație de căldură. Sporiți lumina în inima voastră și lăsați-o să se umple cu lumină. Lumina și căldura se revarsă din inimă și umplu cutia toracică. Între timp, cultivați sentimentul de bine. Binele urmează după relaxare și căldură. Binele este o acceptare deschisă și milostivă a lumii, a oamenilor și a sinelui. Este o stare de uniune deplină cu lumea.

Astfel, imaginea e lumina pe care o sporiți prin efortul voinței, senzația în corp este căldura, iar sentimentul în suflet este binele.

Urmăriți cum valurile de lumină alb-aurie din inima voastră pătrund în corp. Această lumină primordialăvă umple burta, iar aceasta începe să strălucească mai intens. Căldura se revarsă în burtă. Vă umpleți complet cu lumina Iubirii și a stării de Calm. Lumina lumânării, ca Lumină a Sufletului, se revarsă din inimă și umple toate părțile, toate celulele corpului.

Inspirați și expirați profund și rar. Lumina și căldura vă umplu mâinile și picioarele. Capul vi se umle cu lumină lichidă aurie. Sunteți plini pe dinauntru cu energiile albe aurii ale Iubirii. Iubirea și Lumina sunt una.

Inspirați și la expirare lăsați lumina să iasă prin piele în exterior. Umpleți cu lumină spațiul din jurul vostru. Observați lumina alb-aurie din jur. Este Spațiul Iubirii. Acest câmp cosmic luminos al Iubirii ne înconjoară mereu.

Acum și voi sunteți sursă de lumină, sursă de iubire unită cu acest câmp al Iubirii. Repetați după mine: “Eu sunt Lumina! Eu sunt Iubirea!”

Inspirați din nou, iar la expirare trimiteți lumina alb-aurie din inimă spre exterior. Lăsați lumina din Sufletul vostru să se se verse în fluxurile cosmice de lumină, să se unească cu câmpul cosmic al Iubirii. Repetați după mine: „Eu sunt Lumina! Eu sunt Iubirea!”

Inspirați din nou, iar la expirare trimiteți lumina alb-aurie din suflet spre exterior. Fiți una cu câmpul Iubirii și al Luminii care vă înconjoară. Acum nu mai sunt frontiere între lumina voastră și lumina lumii. Repetați încă o dată: „Eu sunt Lumina! Eu sunt Iubirea!”

Simțiți cum toate celulele corpului se bucură pentru această stare luminoasă. Simțiți cum soarele vă atinge pielea și această atingere este precum energiile pe care le emiteți din adâncurile inimii.

Oferiți-i lumii lumina sufletului vostru, și lăsați câmpul de iubire care vă înconjoară să devină mai puternic, mai mare și mai luminos.

Este un proces simplu și natural – să creezi în jurul tău un câmp al Iubirii. V-ați deschis inima și acum priviți viața prin lumina Sufletului. Observați viața cu interes și bucurie. Zâmbiți. Zâmbiți-i lumii care vă înconjoară.

Din adâncurile inimii voastre, Lumina Sufletului creează un câmp energetic subțire, care unește totul din jur într-un joc unic al vieții. Este un spațiu care vă absoarbe comlet și vă unește cu lumina altor oameni de pe Pământ – este Câmpul Iubirii.

Câmpul Iubirii este binele, împăcarea și fluxul infinit al luminii. Observați că nu este diferență între mișcarea și nemișcarea luminii.

Duceți lumină în lume, bucurați-vă de senzația de căldură și sentimentul de bine și împăcare. Repetați: „Eu sunt Lumina! Eu sunt Iubirea!”

Vă umple senzația de unitate cu lumea exterioară. Repetați: Eu sunt Lumina! Eu sunt Iubirea!

Inspirați și expirați adânc. Iar apoi repetați: Eu sunt Lumina! Eu sunt Iubirea!

Scăldați-vă în Câmpul Iubirii

Rețineți: imagine – lumină,

Senzație – căldură,

Sentiment – bine.

Inspirați adânc, iar la expirare deschideți ochii. Stați întins cu ochii deschiși timp de câteva minute.

Observați cum corpul revine. Cum energiile binelui și ale iubirii îl umplu. Vă simțiți odihnit.

Acum sunteți o sursă de lumină pentru sine și pentru cei din jur. Ați creat și rețineți în jurul vostru Câmpul Iubirii.

Autor: tatiana Dughelnaia

www.vedereintuitiva.ro

Meditație „Abundență prin armonia celor 5 elemente”

Meditație „Abundență prin armonia celor 5 elemente”

de | dec. 19, 2018 | Arhiva BioNET

Mărețe Forțe ale Naturii, mă adresez vouă cu venerație și respect. Vă mulțumesc pentru că îmi dăruiți Energia Abundenței pentru Viața mea pe Pământ. Voi integra toate trăsăturile voastre în Sufletul meu pentru Bine la toate nivelele și în toate dimensiunile.

Îi mulțumesc Forței Elementului Pământ pentru stabilitate și încredere în viitor. Înțelepciunea ta e mare și atotputernică, cum e Eternitatea însăși. Mă umple Înțelepciunea Pământului.

Îi mulțumesc Forței Elementului Aer pentru Libertate și putința de trăi fără limite. Acceptarea ta absolută a tuturor diferențelor dintre ființe îmi dă hotărâre. Mă umple sentimentul de Libertate a Aerului.

Îi mulțumesc Forței Elementului Apă pentru intuiție și sensibilitate. Mă umplu cu Maleabilitate și Flexibilitate, care îmi dau siguranță de sine. Aceasta mă umple.

Îi mulțumesc Forței Elementului Lemn pentru creație și cunoaștere a rădăcinilor pământene. Eu întrunesc sufletescul și materialul, ceea ce mă face mai înțelept și mai puternic. Eu doresc să îmi continui Viața pe acest Pământ. Mă umple Armonia Naturii prin Copaci și îmi dezvăluie intuiția.

Îi mulțumesc Forței Elementului Foc pentru pasiune și felul în care îmi încălzește Sufletul. Mă umple Strălucirea Luminii și pulsul Iubirii Universale. Primind Focul în viața mea, primesc însăși Creația Vieții. Mă umple Sclipirea Focului, ca o întruchipare a Bucuriei.

Întrunesc cele 5 elemente, care îmi umplu viața cu Abundență în toate domeniile, la toate nivele și în toate dimensiunile. Îmi exprim intenția de a manifesta această putere spre binele tuturor și pentru Înflorire și Abundență. Lansez integrarea psihologică și sufletească a tuturor energiiilor, care contribuie la implinirea Destinului meu.

Mă umplu cu toate culorile curcubeului, cu energia Abundenței. Fiecare celulă a corpului meu fizic și toate membranele mele subțiri rețin următoarele:

Imaginea – curcubeul Abundenței

Stare de Spirit – Bucurie

Senzații în Corp – Plinătate

Le Mulțumesc tuturor Forțelor Naturii – Pământului, Aerului, Apei, Lemnului și Focului pentru Abundență în viața mea!

De la Pământ primesc – sănătate, stabilitate materială și bani. Mulțumesc.

De la Aer primesc – Libertate, hotărâre, iertare, acceptare. Mulțumesc.

De la Apă primesc – intuiție și emoții, sensibilitate și flexibilitate în relații. Mulțumesc.

De la Lemn primesc – cunoaștere a rădăcinilor proprii, uniunea dintre material și sufletesc în armonie și creație. Mulțumesc.

De la Foc primesc – pasiune, autoritate, iubire, recunoștință. Muțumesc.

Autor: Tatiana Dughelnaia

www.vedereintuitiva.ro

 

Meditatia “RESPIRATIA CU LUMINA”

Meditatia “RESPIRATIA CU LUMINA”

de | dec. 19, 2018 | Arhiva BioNET

Stai confortabil, culcat sau asezat. Închide ochii și concentreaza-te doar asupra respirației. Urmăreste cum aerul prin nas iti umple nazofaringe, laringe, trahee și bronhii. Simțe cum aerul umple plămânii. Respira liber și relaxaț. Păstreaza atenția doar la respirație. Cum inspiri și expiri, inspiri si expiri. Lăsa corpul să respira singur, și doar ca un observator urmăreste acest proces de umplere energetica.

Acum imagineaza-ti ca te afli pe plajă, pe plajă marii sau a oceanului. Simțe briza care usor te atinge pielea. Ești relaxat și calm. Te simți relaxat. Ești relaxat. Este o zi caldă și însorită. Te simti confortabil. Temperatura aerului este plăcută și te ajută să te relaxezi.

Soarele este înalt pe cer. Posibil sa nu-l vezi în spatele munților sau a copacilor. Dar știi că este în ceruri. Imagineaza-ti că inspiri lumina lichida a soarelui. Energia alb-aurie te încălzește din interior și îți umple plămânii și apoi se extinde prin vasele de sânge. Începi să strălucesti din interior. Bucura-te de respirația cu Lumină. Rămâi în acest proces atâta timp cât ai nevoie. Daca simti disconfort in organe sa in anumite parti ale corpului, trimite si acolo Lumina.

 Respira cu lumina lichida a soarelui. Spăla-te din interior cu fluxurile lui blânde. Umple-te cu lumina soarelui. La un moment dat, vei simți că inspiri și expiri lumina soarelui. Fixeaza aceste senzațiile în corp, emoțiile tale calme si placute. Memoreaza le.

Mulțumiți puterile inalte ale Luminii pentru ajutor. Întoarce-te și sa tii minte ca esti umplut de lumină. Zâmbeste.

Tatiana Dughelnaia

www.vedereintuitiva.ro

TREI PASI PENTRU VINDECAREA TRAUMELOR EMOTIONALE

TREI PASI PENTRU VINDECAREA TRAUMELOR EMOTIONALE

de | dec. 18, 2018 | Arhiva BioNET

 

Iti propun TREI pasi pe care ii putem urma pentru a ne elibera pas cu pas de traume emotionale:

1. Constiintezeaza ca porti cu tine diferite traume emotionale. Acest proces te poate ajuta sa treci din starea de victima in starea care te apropie de procesul vindecarii.

2. Poti elibera durerile prin intermediul urmatoarelor intrebari fara sa cauti un raspuns (stati in intrebare):

+ Ce contributie au avut aceste traume pentru evolutia si dezvoltarea mea?

 + Ce as putea eu sa fiu, sa fac, sa creez sau sa generez a face viata mea si lumea in care traiesc un loc mai bun?

+ Cum as vrea eu sa fie viata mea?

+ Ce as putea eu sa percep, sa fiu, si sa primesc ca viata mea sa merite a fi traita?

+ Ce alt ceva este posibil?

+ Este acum timpul sa fiu tot ce am fost menita sa fiu?

3. Observa cum devii din ce in ce mai eliberat, mai transparent, mai bucuros, mai deschis…. Ramai in acest spatiul sacru si ruleaza intrebarile, fara sa cauti un raspuns, constientizand ca TOT CE SE INTAMPLA IN VIATA TA VINE LA TINE CU BUCURIE, USURINTA SI GLORIE!

Svetlana Lungu

www.vedereintuitiva.ro

 

Vindecarea copilului interior

Vindecarea copilului interior

de | dec. 18, 2018 | Arhiva BioNET

Daca dorim sa ne transformam in bine, unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie sa le facem este vindecarea copilului interior de care am uitat.

Mult prea multi oameni isi ignora acest copil interior. Indiferent ce varsta ai, inauntrul tau se afla un copil care are nevoie de iubirea si de acceptarea ta.

Daca esti femeie, indiferent cat de independenta te consideri, tu ai inauntrul tau o fetita foarte delicata, care are nevoie de ajutor. Daca esti barbat, indiferent cat de macho te consideri, tu ai inauntrul tau un baietel care tanjeste dupa afectiune si dupa caldura sufleteasca.

Este de o importanta vitala sa incepem sa acordam atentie copilului nostru interior. Nu este o strategie sanatoasa sa negam faptul ca ranile noastre din copilarie ne-au afectat viata. Aceste rani emotionale ne-au afectat in fiecare zi si ne-au impiedicat sa ne iubim pe noi insine asa cum am fi meritat. Am fost niste parinti abuzivi pentru copilul nostru interior atat timp. Acum e timpul sa incetam.

De cate ori avem o reactie emotionala puternica la ceva sau la cineva si simtim ca ne-a fost apasat un buton interior in jurul caruia s-a strans multa energie negativa in timp, acest lucru inseamna ca sunt atinse rani mai vechi. Copilul interior simte panica si se simte lipsit de speranta, nu adultul.  Si intotdeauna cand ne aflam intr-o astfel de situatie este vital sa validam sentimentele copilului, oricat de irationale si de lipsite de sens i s-ar parea adultului din noi. Sa-i spunem in acele momente copilului ca nu il vom mai parasi niciodata orice s-ar intampla, ca vom fi intotdeauna alaturi de el si ca il vom iubi.

E nevoie sa devenim un parinte iubitor pentru copilul din noi. E nevoie sa invatam sa ne ingrijim ranile din trecut. Putem face acest lucru incercand sa relationam cu acele parti ranite din noi. Putem incerca sa initiem un dialog. Sa vorbim in orice fel putem sa vorbim cu acele parti din noi care au nevoie de iubirea noastra. Cu prima ocazie in care te simti linistit, inchide ochii si vorbeste-i copilului interior.

La inceput, copilul nu te va crede si pe buna dreptate. Daca au trecut sa zicem 62 de ani de cand nu i-ai mai vorbit, e posibil sa fii nevoit sa repeti de cateva ori acest lucru inainte ca el sa inceapa sa te creada. De aceea, fii perseverent. Spune-ti mereu : “Doresc cu adevarat sa vorbesc cu tine, sa te ingrijesc, sa te iubesc.”  Si incepe sa construiesti increderea.

E nevoie sa il salvam si sa-l hranim cu dragoste pe copilul nostru interior si sa il oprim din a ne mai controla viata de adult. Sa-l dam jos de la volanul vietii nostre. Copiii nu au permis de conducere si nu trebuie sa aiba controlul. In egala masura, nu trebuie sa fie abuzati si abandonati. Cu toate astea, facem exact invers: ne abandonam si ne abuzam copilul interior, il incuiem intr-un loc intunecat din sufletul nostru, dupa care il lasam sa conduca autobuzul vietii noastre,  lasand ranile copilului sa ne influenteze viata. Cum facem asta?

De multe ori ne lasam dominati de sentimentele de neputinta si lipsa de merit pe care le aveam in copilarie, cand cineva ne spunea: “Esti un prost. Nu esti suficient de bun, nu faci nimic ca lumea. Iar ai gresit! ”  Iar durerea de a simti aceste lucruri devine atat de mare incat incepem sa ne cream cai de a fugi de sentimentele noastre.

Modurile in care ne protejam ca adulti de durere sunt alcoolul, mancarea, tigarile, drogurile, relatiile disfunctionale, munca excesiva, obsesiile. Iar jocul merge de obicei asa: ma simt gras, ma judec pentru ca sunt gras, mi-e rusine de mine ca sunt gras, ma pedepsesc pentru ca sunt gras, apoi sufar atat de mult incat trebuie sa gasesc o cale de a ma elibera de durere, asa ca mananc mult, apoi ma judec pentru ca am mancat mult, etc., etc. Acest ciclu al durerii duce la nenumarate abuzuri fata de noi insine si ne perpetueaza sentimentul ca nu suntem demni de dragoste.

Unul din primele lucruri pe care trebuie sa i le spui copilului tau interior atunci cand iei pentru prima oara legatura cu el este sa ii ceri iertare. Spune-i ca iti pare rau ca nu ai mai vorbit cu el in toti acesti ani de cand ai crescut, si cu atat mai mult daca l-ai certat. Spune-i ca doresti sa il recompensezi pentru tot acest timp in care te-ai indepartat de el. Intreaba-l cum il poti face fericit. Intreaba-l ce anume il sperie, cum il poti ajuta si ce anume asteapta de la tine.

Alte metode de a intra in legatura cu copilul interior si de a-i vindeca ranile ne sunt propuse de John Pollard in cartea “Fii propriul tau parinte”. Metoda se numeste self-parenting, si se bazeaza pe monitorizarea dialogului interior, pentru a vedea cand jucam rolul de parinte si cand suntem copii si care este raportul dintre cele doua roluri.

Cele doua voci poarta un dialog permanent in interiorul nostru. Parintele interior este vocea care provine din programarea primita de la parinti din momentul nasterii pana la 7 ani. Ca si copii, noi internalizam gandurile si judecatile de valoare ale celorlalti, in mod automat, fara sa le punem sub semnul intrebarii. Le adoptam atitudinea fata de viata ca si cum ar fi a noastra.

Parintele tau interior joaca astazi rolul pe care l-au jucat parintii tai pentru tine. Ceea ce ne poate imbunatati viata este schimbarea felului in care acest parinte interior isi indeplineste rolul. Acest lucru se face progresiv, prin sesiuni zilnice, in care invatam sa iubim, sa sprijinim si sa hranim copilul interior cat putem de mult, pana la stadiul in care acesta ajunge sa fie o personalitate complet pozitiva, plina de energie si dragoste.

Scopul nostru nu trebuie sa fie niciodata sa schimbam Copilul interior! El nu trebuie schimbat, el trebuie doar abordat cu cea mai mare dragoste si grija, pentru a reusi sa devina ceea ce a fost proiectat sa fie.

Copilul tau interior iti afecteaza viata mai mult decat vrei sa admiti. Pentru orice  lucru pe care vrei sa-l obtii in viata ai nevoie de cooperarea copilului tau interior. El este sursa energiei si a entuziasmului. Daca incepi sa faci o treaba din ce in ce mai buna ca parinte interior, copilul tau interior va incepe sa se simta mai bine si sa te ajute mai mult.

Parintele nostru interior va semana intotdeauna cu parintii nostri sau cu cei care ne-au crescut. Daca ai avut o copilarie plina de conflicte si de temeri, acum iti tratezi copilul interior in acelasi fel. Nu e vina ta. Ai avut atat de multa incredere in adultii din jurul tau si ai vrut sa le semeni atat de mult, incat ai devenit ca ei.

Insa acum ai control deplin asupra dialogului tau interior si este cazul sa nu mai dai vina pe ceilalti pentru faptul ca parintele tau interior este abuziv si controlator. Despre cum putem face acest lucru si o despre metoda self-parenting in detaliu, vom vorbi mai mult in articolul urmator.

Pana atunci, aminteste-ti: Tu esti singura persona cu care vei trai pentru totdeauna!Atat timp cat nu vei fi de acord sa iti iubesti singur copilul interior, celorlalti oameni le va fi foarte greu sa te iubeasca. De aceea, accepta-te neconditionat si din toata inima. Va fi cel mai bun lucru pe care il vei face in intreaga ta viata, pentru procesul tau de dezvoltare personala si evolutie spirituala.

Surse:

“Puterea este in interiorul tau”, Louise Hay, Editura Adevar Divi

“The self-parenting program”, Dr. John Pollard III

Nu există copii “problematici”, există părinți “problematici”!

Nu există copii “problematici”, există părinți “problematici”!

de | dec. 18, 2018 | Arhiva BioNET

Copilul – este oglinda familiei voastre! Nu există copii “problematici”, există părinți “problematici”!

De foarte multe ori, părinții cer ajutorul psihologului: “Ajutați-mă, am un copil problematic!”, “Fiul meu a devenit imposibil de controlat, ce ar trebui să fac?”

Dar oare există copii problematici? La această întrebare există doar un singur răspuns – NU!

Există doar părinți problematici. Iar copilul este oglinda familiei în care se reflectă totul: problemele dintre părinți, relațiile copil-părinte, contradicțiile și conflictele.

Adesea părinții îi cer psihologului să lucreze asupra comportamentului copilului. Şi cu cât mai mult lucrezi cu generația tânără, cu atât mai mult te convingi că printre ei nu există “problematici”, pur şi simplu mulți dintre ei au nevoie de un mediu sănătos. În schimb, printre părinți “cazuri dificile” sunt suficiente. Iată doar câteva exemple:

Părinții “generoși”

“Copilului meu nu trebuie să-i lipsească nimic!” – acesta este motto-ul și principiul de viață a acestor oameni. Ei înlocuiesc conceptul de a iubi, cu conceptul de a cumpăra. În loc să-i acorde copilului atenție, să-i dăruiască comunicarea, să-l răsplătească cu iubirea lor, să-i dea căldură și afecțiune, ei cumpără jucăria cea mai scumpă (adesea subconștient și chiar conștient, motivând acest lucru astfel: să nu mă deranjeze când mă odihnesc sau când lucrez”), angajând o dădacă sau un “profesionist” (neapărat cu studii pedagogice: “copilul să se dezvolte intelectual şi să fie bine educat”).

Părinții “anxioși”

La acești părinți orice gând despre copil este plin de anxietate. “El poate răci; se poate lovi; se poate speria…etc” Dar cea mai groaznică este teama că singur nu se va descurca (nu-şi va putea lega șireturile,  nu va putea folosi telefonul, nu va putea merge pe bicicletă).  Și dacă nu va face față singur, atunci trebuie ajutat! Şi îl ajută, ajută, ajută…Astfel de părinți ar trebuie să se gândească la întrebarea: “De unde a apărut expresia: “Băiatul mamei” sau “Fetița tatei?”

Părinţii “obosiţi”

Aceşti părinţi au obosit încă înainte să apară copilul în viaţa lor. Înarmându-se cândva cu iluzii despre viaţa de familie şi educaţia unui copil şi lovindu-se, după părerea lor, cu “viața de zi cu zi dură și dificilă“, își pierd imediat interesul şi pentru viața de familie, şi pentru educarea copilului. Expresiile preferate ale acestor părinţi sunt: “Nu alerga!”, “nu fă asta” “nu fă cealaltă”, “m-am săturat de tine”, “te voi pedepsi”, “am obosit de tine”.

Cel mai groaznic lucru pentru copil este lipsa atenției din partea unei persoanei apropiate, dragi. Şi pentru a obține această atenție, el e gata să facă totul.

Părinţii “perfecționiști”

“Trebuie să fii cel mai bun!” Este motto-ul lor. Astfel de părinți, de regulă, au cel puțin două diplome de studii superioare. Pe copil încearcă să-l dea la cea mai prestigioasă grădiniță, unde va studia aprofundat o limbă străină şi geometria lui Lobachevski. În ceea ce privește alegerea școlii, atunci, bineînțeles, pentru a studia acolo, vor depăși toate obstacole: vor veni din celălalt capăt al orașului, vor angaja profesori pentru ore suplimentare pentru a “corespunde nivelului”.

Părinţii “rataţi”

Paradoxal, acești părinți, la prima vedere, au obținut multe. Cu toate acestea, dacă vă uitați atent, puteți vedea în comportamentul lor o “amprentă” a unei dorințe nerealizate. Sport de performanţă, scena mare, expoziții personale a lucrărilor de artă – toate acestea nu le dau liniște mamelor şi taților ambițioși.

Cândva lenea, poate lipsa de motivație, de susținere,  împreună cu alte motive “obiective” nu le-au permis să-şi realizeze aceste dorințe. Însă copiilor, neapărat le vor “dărui” visul lor.

Părinții “manipulatori”

Copilul, pentru un astfel de părinte este doar o modalitate de a-i influența pe ceilalți: soț, părinți, alte rude. “Nu este pentru mine, este pentru copil!” – așa se adresează unul dintre părinți la celălalt. Şi cu cât copilul este mai neajutorat sau slăbit, cu atât are mai multe posibilități tata sau mama, de a-i influența pe ceilalți. Uneori, acești părinți, încercă astfel să păstreze familia distructivă, unindu-i pe toți împreună cu problemele copilului.

Desigur, copiii încă de la naștere, fiind înconjurați de “oameni apropiați” care au problemele de mai sus, crescând într-un mediu care nu contribuie la confortul lor psihologic, ei încearcă să se protejeze de această realitate. Şi atunci se manifestă mecanismele de protecție inconștiente sau strategiile-coping – modalități conștiente de protecție față de realitatea din jur, încercarea de a-şi raționaliza comportamentul, tendința de a evita gândurile despre propriile acțiuni și dorința de a scăpa de singurătate sau anxietate.

Și ce facem noi, părinți iubitori și sinceri? Ne confruntăm cu astfel de reacții comportamentale (printre care sunt diferite dependențe, lipsa dorinței de a învăța, tendința pentru un comportament social și antisocial, probleme de sănătate etc.), rostind cu voce tare: “Doamne, am un copil atât de problematic! ” Dar niciodată nu ne permitem cel puțin un gând. “Dar poate noi suntem părinți problematici?”

Sursa https://relatii.net

Add code to the